Articles Posted in the " Politica " Category

  • Raportul de evaluare a Laurei Codruta Kovesi si Augustin Lazar între activitate catastrofală si oportunitate

    Raportul de evaluare a Laurei Codruta Kovesi si Augustin Lazar între activitate catastrofală si oportunitate

    Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, într-un document facut public într-o conferinta de presa la Ministerul Justitiei, a inventariat pe parcursul a peste 40 de minute o lista de nereguli in activitatea DNA si  Parchetului General, a sefilor acestor institutiii, dar a decis, la finalul evaluarii lui Augustin Lazar si Laura Codruta Kovesi ca „nu consider oportuna declansarea” revocarii celor doi. Toader arata ca va institui o monitorizare a modului in care DNA isi va respecta pe viitor limitele legale de competenta, aratand ca eventuale derapaje in acest sens vor putea „repune in discutie” oportunitatea revocarii procurorilor-sefi. Evaluare si solutie asumata integral Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat că a realizat evaluarea șefilor Ministerului Public și DNA „personal” și „fără presiune sau ingerință” de la nimeni străin de Ministerul Justiției. Este destul de stravezie aceasta remarca legata de ingerinta, asta pentru ca vizita ambasadorului Hans Klem la ministrul Toader s-a realizat chiar la finalul evaluarii si inainte de anuntarea rezultatului si a mesurilor. „Eu, personal, am realizat evaluarea. Am realizat evaluarea fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerință, fără niciun fel de sugestie de la absolut nimeni străin de Ministerul Justiției, străin de mine. Nu am verificat soluții din dosare pentru că nici nu ar fi fost posibil, procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu soarta unei cauze penale”, a precizat Toader într-o declarație susținută la Ministerul Justiției. Acesta a arăta că evaluarea celor doi șefi de parchete a fost făcută într-un anumit context. „Această evaluare a procurorului general al României și a procurorului șef al DNA a survenit în contextul în care, pe de o parte Guvernul a adoptat OUG 13/2017, pe de altă parte, DNA a procedat la anchetarea circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității, legalității, constituționalității modului, procedurii în care a fost adoptată respectiva ordonanță de urgență, anchetă față de care președintele Senatului a sesizat CCR cu existența și constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public prin DNA pe de o parte și Guvern, pe de altă parte”, a detaliat Toader. Totodată, ministrul a precizat că a cerut informări de la cei doi șefi de parchete și a avut întâlniri punctuale cu aceștia. „Așadar, am cerut informări, am avut întâlniri punctuale cu cei doi (…). Sigur, premisa acestei evaluări, dacă vreți, premisa funcționării normale a statului de drept, indiferent de stadiul de structurare în care se află, este aceea ca fiecare autoritate să rămână (…) în matca ei constituțională. (…) Autoritățile au competențe complementare, autoritățile trebuie să-și respecte pe deplin și la termen, corect, cu loialitate, dacă vreți, față de valorile constituționale, respectivele competențe”, a adăugat Toader. În context, ministrul a spus că a verificat modul în care la nivelul celor două parchete au fost respectate exigențele constituționale. „Am verificat modul în care DNA, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, după ce a primit și i-a fost declinată competența, s-au raportat la valorile, la exigențele constituționale, pentru că statul de drept nu funcționează (…) dacă autoritățile nu își exercită cu loialitate, cu corectitudine, complet, corect și la timp, atribuțiile care îi revin fiecărei autorități. (…) Am urmărit modul în care procurorul de la DNA sau de la Înalta Curte, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, în exercitarea competențelor, s-a raportat, s-a limitat la valorile constituționale, pentru că numai de aceea a fost un conflict juridic, pentru că procurorul a ieșit din matca lui constituțională, a ieșit din marja lui de competență de efectuare a urmăririi penale pentru cauzele complementare care i-au fost conferite de Constituție și de lege și au intrat în zona legiuitorului delegat, în zona Guvernului care în baza lui 115, alineatul 4, a adoptat o ordonanță de urgență”, a explicat el. Ministrul Justiției a punctat că DNA a făcut o anchetă în afara cadrului legal, iar Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului. „Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal ce poate conduce la un blocaj instituțional, din perspectiva dispozițiilor constituționale, dispoziții ce consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului, presiune care afectează buna funcționare a acestei autorități, sub aspectul actului legiferării, având drept consecință descurajarea, intimidarea legiuitorului delegat de a-și îndeplini atribuțiile constituționale”, a mai spus Toader. Urmariti filmul conferintei de presa: Capitolul masuri Ceea ce consideram insa oportun, in spiritul exigentelor statului de drept, este instituirea unei atente monitorizari / obligatii de raportare a activitatii acestei institutii, pentru identificarea modului in care, pe viitor, prin reprezentantii sai, intelege sa respecte limitele legale de competenta si sa evite transformarea actiunilor anticoruptie intr-un pericol pentru buna functionare a democratiei si pentru respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale. Consideram ca o astfel de masura nu trebuie si nu poate fi calificata drept o incercare de stirbire a independentei DNA, ci ca un mecanism care ar da consistenta prevederilor art. 132 alin 1 din Constitutie, de exercitare a autoritatii ministrului Justitiei asupra procurorilor, in acord si cu prevederile legale ale art. 69 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. Rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie in viitor, in raport de faptele constatate, oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate ori a altor masuri institutionale, in conformitate cu Constitutia si legea. SursaȘ AGERPRES & Hotnews


  • A înțărcat bălaia! GDS si FDGR-ul lui Klaus Iohannis decuplate de la banul public – riscă să ramână și fără sedii!

    A înțărcat bălaia! GDS si FDGR-ul lui Klaus Iohannis decuplate de la banul public – riscă să ramână și fără sedii!

    Guvernul Grindeanu si PSD pun in discutie asociatiile si fundatiile cu statut de utilitate publica, operatiune care pare sa tinteasca atat FDGR-ul lui Klaus Iohannis, cat si Grupul pentru Dialog Social (GDS),  cu toate ca problema inflatiei de ONG-uri sau a raportul unora din ele cu banul public este reala si a fost semnalata inca din 2016. Forumul Democrat al Germanilor din Romania functioneaza ca asociatie de utilitate publica din 2008, insa PSD doreste sa interzica ONG-urilor care in ultimii doi ani au desfasurat activitati politice sa mai detina acest statut, care le ofera acces la resurse bugetare, sedii gratuite si facilitati fiscale. Un alt ONG care ar risca sa-si piarda sediul daca legea trece este Grupul pentru Dialog Social. Initiatorului proiectului de lege, deputatul PSD Liviu Plesoianu, a declarat insa pentru HotNews.ro ca nu a vizat un ONG anume. Premierul Grindeanu a anuntat lunea trecuta (20 martie) la Antena 3, ca a cerut secretarului general al guvernului o evidenta a asociatiilor care detin statutul de utilitate publica. Grindeanu a raspuns unei intrebari adresate de Mircea Badea: „Cand vom renunta la ONG-urile de utilitate publica si cand anume vom obliga ONG-urile, in mod corect, la transparenta? Sa stim exact cine le finanteaza”. A doua zi, marti, 21 martie, deputatul PSD Liviu Plesoianu a depus la Senat pentru adoptare in regim de urgenta un proiect de lege care modifica radical regulile de acordarea a statutului de utilitate publica. Daca proiectul va fi adoptat, organizatii neguvernamentale ca Grupul pentru Dialog Social (GDS) si Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) risca sa piarda acest statut. Una din primele modificari la lege pe care deputatul PSD le evidentiaza pe blog conditioneaza acordarea statutului de utilitate publica de neimplicarea asociatiilor si fundatiilor in activitati politice. Nu a desfasurat in ultimii 2 ani si nu desfasoara nici in prezent activitati politice de orice fel: activitati de strangere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opozitie fata de un partid politic sau un candidat pentru o functie publica in care acesta poate fi numit ori ales. Cele mai proeminente asociatii si fundatii care detin statut in prezent statutul de utilitate publica sunt Grupul pentru Dialog Social si Forumul Democrat al Germanilor din Romania si ambele se raporteaza critic, prin reprezentantii lor, la PSD. Pe de alta parte, asa cum este formulat articolul, orice „opozitie fata de un partid politic” poate duce in mod arbitrar la retragerea statutului de utilitate publica. Contactat de HotNews.ro, deputatul PSD, Liviu Plesoianu, sustine ca initiativa sa legislativa nu vizeaza un ONG anume si ca nu este indreptat impotriva GDS sau FDGR. „E vorba de eliminarea oricarei suspiciuni, avand in vedere ca unele din aceste ONG-uri au desfasurat activitati cu caracter politic, ca la acordarea statutului de utilitate publica a contat activitatea politica. Este fara legatura cu PSD, cu PNL sau alt partid. La modul cel mai serios, nu am avut in vedere o organizatie neguvernamentala anume. Daca se vorbeste de depolitizare, trebuie sa se aplice pentru toata lumea in mod egal pentru dubla masura”, a explicat Plesoianu. Intrebat cum justifica urgenta proiectului de lege, deputatul PSD a declarat: „Este fara doar si poate un subiect dezbatut pe larg in toate felurile, activitatea societatii civile in general. Este o chestiune de foarte multa vreme amanata. Cred ca daca vorbim de transparentizare e cazul sa se intample in cazul tuturor”. Daca vom consulta lista asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, data publicitatii anul trecut, vom constata ca doar  GDS, FDGR si, eventual, asociatiile minoritatilor nationale care si-au trimis reprezentanti in Parlament (Asociatia Macedonenilor, Asociatia Uniunea Elena din Romania, Uniunea Democrata Turca din Romania etc) se incadreaza la articolul mentionat mai sus si ar putea pierde statutul de utilitate publica in caz ca legea va fi adoptata. Proiectul de lege a fost depus martea trecuta la Senat de deputatul PSD Liviu Plesoianu si propune modificarea ordonantei 26/ 2000 privind  organizarea si functionarea asociatiilor, fundatiilor si federatiilor. Deputatul PSD explica pe blogul sau ca scopul initiativei este „transparentizarea finantarilor obtinute de ONG-uri si clarificarea obtinerii recunoasterii utilitatii publice (care ofera acces la resurse publice, si resurse financiare bugetare).” Deputatul PSD mai propune in proiectul de lege ca asociatiile si fundatiile sa primeasca statutul de utilitate publica potrivit unui algoritm procentual: * 40% – servicii sociale; * 30% – educatie; * 10% – stiinta, cercetare, inovatie, mediu si protectia animalelor, protectia consumatorului; * 10% – valori nationale si ale minoritatilor nationale – traditii si patrimoniu cultural; * 10% diplomatie si relatii internationale, militar-aparare-cultul eroilor. Recunoasterea utilitatii publice ar urma sa se faca pe o durata de cinci ani si sa poata fi reinnoita, tot pentru aceeasi perioada, fara a se limita numarul de reinnoiri. Potrivit initiativei legislative,  „Guvernul, la propunerea autoritatii administrative sau a Ministerului Justitiei, retrage actul de recunoastere” a utilitatii publice in cazul in care asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza acordarii acestui statut.


  • Tăriceanu RECUNOAȘTE că a facut trafic de influență. Ce a spus despre premierul Grindeanu

    Tăriceanu RECUNOAȘTE că a facut trafic de influență. Ce a spus despre premierul Grindeanu

    Călin Popescu Tăriceanu a făcut o serie de declarații fără precedent în cursul zilei de miercuri, la Palatul Victoria, unde a discutat cu premierul Grindeanu pentru a îl sfătui în ceea ce privește deciziile referitoare la Republica Moldova. Practic, președintele Senatului i-a propus premierului Sorin Grindeanu ca ajutoarele pe care le acordăm acestei țări să nu mai fie prin bani direcționați fără o destinație precisă, ci numai pentru susținerea unor proiecte concrete.





  • Scandalul din PNL Constanţa şi NATO

    Scandalul din PNL Constanţa şi NATO

    Pe 31 martie, la Berlin, are loc Adunarea Parlamentară NATO. Senatorul PNL Vergil Chiţac este preşedintele delegaţiei Parlamentului României şi ar trebui să fie acolo, dar exact în acea zi sunt alegeri în organizaţia municipală PNL Constanţa, pe care Chițac o conduce.