Geneva Motor Show 2017: Așa arată viitorul în viziunea producătorilor auto (l)

Fie că vorbim despre spectaculoasele concepte care se vor materializa în modele de serie în viitorul apropiat sau despre studiile de design și proiectele ciudate care arată direcția în care se îndreaptă industria auto, expoziția auto de la Geneva este un adevărat festin pentru pasionații de automobile.

Elon Musk nu mai zâmbește. O fi aflat că i se spune ”Dexter”! Gemenii au o perioadă excelentă, Vărsătorii – mai multă reținere și prudență

Pe 1 aprile s-au născut Edmond Rostand, Serghei Rahmaninov, Toshiro Mifune, Otto von Bismarck, Edgar Wallace, Milan Kundera, Ali MacGraw, Octavian Goga, Alexandru Philippide, Alexandru Alger, Cornel Patrichi, Helmuth Duckadam, Ion Brăduţ Covaliu. Pe 2 aprilie s-au născut: Hans Christian Andersen, Emile Zola, Alec Guiness, Max Ernst, Giovanni Casanova, Marvin Gaye, W.P. Chrysler, Gică Petrescu.

Mărturii din Al Doilea Război Mondial. Cum şi-au făcut de cap ostaşii sovietici: dosarele cu A.N. ale jafurilor din 1944

Timp de aproape doi ani, Deva a fost loc de tranzit şi de cantonare al trupelor sovietice implicate în Al Doilea Război Mondial, iar militarii le-au lăsat localnicilor amintiri traumatizante. Arhivele păstrează o mulţime de relatări ieşite din comun despre cum au fost sărăciţi devenii în zilele „de convieţuire” cu ostaşii Armatei Roşii. Una dintre ele îl are ca erou pe însuşi Petru Groza, cel care urma să devină aliat de nădejde al URSS.

Mărturii inedite din anii tulburi ai celui De-al Doilea Război Mondial oferă detalii despre jafurile ostaşilor sovietici înregistrate în Deva, la mijlocul anilor 1940. În toamna anului 1944, românii au întors armele împotriva Germaniei Naziste, alăturându-se Naţiunilor Unite şi sovieticilor care luptau în De-al Doilea Război Mondial. În următoarele luni, judeţul Hunedoara a fost tranzitat de puhoaiele Armatei Roşii, iar Deva s-a aflat pe ruta lor spre fronturile din vestul ţării.

Documentele păstrate la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara prezintă numeroase mărturii despre pagubele pe care le-au suportat devenii, de pe urma militarilor Armatei Roşii. Ostaşii „vânau” caii, porcii, ceasurile, vinul, ţuica, grânele şi mâncarea localnicilor, iar cei care se opuneau hoţiilor erau ameninţaţi cu arma. De cele mai multe ori, infractorii scăpau nepedepsiţi.

Iată câteva dintre episoadele jafurilor din Deva anilor 1944 – 1945, care purtau amprenta sovieticilor:

Un raport al Poliţiei Deva, din noiembrie 1944, informa asupra spargerii date depozitului de ţuică din Deva. „Armata sovietică a spart depozitul de ţuică de lângă depozitul de subzistenţă al armatei române, unde după cum se menţionează se aflau 45 de vagoane de ţuică. Vă rugăm să binevoiţi a dispune să fie audiaţi soldaţii din garda ce se afla de serviciu în ziua de 2 octombrie a.c. la acel depozit”, se arată în nota informativă adresată Garnizoanei Deva.

Prăvăliile cu băutură, cele mai atractive
Iuliu Burs, proprietarul unei prăvălii din Deva, se plângea autorităţilor  că a fost jefuit de mai mlte ori de soldaţii sovietici, într-o zi din septembrie 1944. „După ce au intrat în curte m-au forţat să le deschid prăvălia şi să le dau băutură. Le-am deschis uşa, fiind forţat, şi ei având una damijeană de 10 kilograme au început să umple damijanul cu vin şi să se servească la băutură. După ce s-au pilit, au plecat cu damijana plină”, relata tânărul de 34 de ani.

Câteva ore mai târziu în aceeaşi zi, Burs a fost din nou călcat de sovietici. „Pe la orele 21:30, au venit din nou acei militari, care fuseseră înainte, începând din nou să bată în poartă să le deshid uşa. Unul a sărit peste poartă şi a dat drumul şi celorlalţi. Au început să mă ameninţe cu pistoalele să le deschid uşa, eu le-am deschis uşa, iar ei au început să ia tot ce mai avusesem prin prăvălie: un butoi de circa 150 de kilograme de vin, un halat, timbrele de facturi şi consumaţii, registrele din prăvălie. Şi după ce au strâns toate acestea, unul a început să dea cu arma spărgându-mi mai multe sticle şi pahare”, se plângea Iuliu Burs, potrivit notelor informative păstrate la Arhive. Câteva ore mai târziu, un ostaş sovietic s-a întors din nou la prăvălia deveanului, de această dată pentru a-i lua vaca din staul. În acest timp, Iuliu Burs a anunţat gardienii şi Poliţia, însă autorităţile i-au răspuns că „nu au ce le face” ostaşilor.

Colonel lăsat fără lanţul de aur
În Deva anului 1944, potrivit rapoartelor Poliţiei, cele mai multe dintre spargerile comise de ostaşii sovietici aveau loc în prăvăliile şi casele din centrul oraşului. Victime ale jefuitorilor au fost chiar şi militarii români. „În seara de 6 noiembrie 1944, pe la orele 20, am simţit intrând în curtea locuinţei mele doi soldaţi sovietici, care păreau a fi gradaţi cazaci... Cerându-mi să deschid garderobul, l-am deschis şi unul dintre cei doi gradaţi mi-a luat un costum complet de haine, aproape nou, stofă englezească, culoarea bleu deschis şi a dispărut cu iuţeala fulgerului în întunericul nopţii. În timp ce eu deschideam garderobul, aflându-mă cu spatele la noptieră, celălalt gradat mi-a luat de pe noptieră un ceas de aur cu lanţ de aur Omega şi un ceas de nichel Longinus şi un portmoneu din piele de crocodil, în care aveam diferite acte personale”, relata colonelul în rezervă Vasile Georgescu, într-o plângere adresată Poliţiei, rămasă fără rezolvare.

A vrut să îi găzduiască, dar a fost jefuit
Într-o altă plângere la Poliţie, înregistrată în decembrie 1944, deveanul Ladislau Kugel afirma că a fost jefuit de patru sovietici care i-au cerut să fie cazaţi în locuinţa lui. „Cum le făceeam patul, deodată cel îmbrăcat în veston civil scoate un revolver şi m-a ameninţat în ruseşte. Unul a ieşit, probabil pentru a sta de veghe la poartă, ceilalţi doi au scos toate lucrurile din dulap: cearceafuri, feţe de pernă, feţe de plapumă, şase indispensabili,cinci  cămăşi, un complet femeiesc, patru costume femeieşti, un costum bărbătesc şi un perdesiu”, se arăta în documentul de la Arhivele judeţului Hunedoara.

Deva nu a fost doar localitate de tranizt pentru trupele sovietice, ci şi oraş în care unităţile Armatei Roşii şi-au stabilit baze permanente. Din iunie 1945 şi până în februarie 1946, în oraşul Deva a fost stabilită Divizia 7 Artilerie sovietică, compusă din Brigada 11 Artilerie Uşoară, Brigada 25 Obuziere, Brigada 3 Mortiere, comandamentul Diviziei fiind localizat în clădirea Prefecturii Hunedoara. O mulţime de spargeri şi furturi au fost înregistrate la Poliţie, în cei aproape doi ani de convieţuire cu militarii ruşi, chiar dacă relaţiile dintre populaţia Devei şi aceştia erau paşnice.

Au devastat ştrandul
Ostaşii sovietici au pus stăpânire pe ştrandul din Deva, arăta o plângere a administratorului acestuia, iar în câteva săptămâni locul a fost devastat. „De o lună de zile, un grup de ostaşi sovietici, au venit cu un bilet din partea comandantului Comşa, la a cărui dispoziţie era ştrandul, rugându-mă că dacă nu-l întrebuinţez la nimic, să-i las deoarecere no vor strica nimic, din contră, au să şi grijească de el. Ieri, ducându-mă pe acolo, am rămas înlemnit de ceea ce am văzut. Mi-au desfăcut toate scândurile de la cabine şi au făcut focul cu ele. Dacă mai stau acolo încă o lună o să îmi distrugă absolut tot. Vă rog, domnule chestor  interveni, deoarece acest ştrand nu este numai o proprietate particulară, ci este şi un local de utilitate publică, făcut de mine pentru a fi util acestui oraş, capitală de judeţ”, informa Ioan Burs, într-o plângere adresată Chesturii de Poliţie Deva, din august 1945.

O altă notă a Poliţiei Deva, semnată de comandantul Iancu Todoran, informa despre hoţii voiajori care au invadat Deva. „În ziua de 25 noiembrie 1945, şase ostaşi sovietici şi o femeie sovietică, fiind în trecere cu trenul prin gara Devei, s-au dat jos pornind spre centrul oraşului. În drum de la gară spre centru, ostaşii sovietici au intrat prin mai multe curţi, în scopul de a fura. De la restauratorul Muntean Dumitru au furat un acordeon, pe care însă l-au restituit, fiind surprinşi de proprietar. De la susnumitul au intrat în curtea avocatului Mesko Nicolae de unde au furat un covor ce era întins pentru curăţat”, se arată în nota păstrată la Arhive.

Petru Groza, victimă a ostaşilor sovietici
Un episod aparte al trecerii sovieticilor prin judeţul Hunedoara l-a avut în prim-plan pe deveanul Petru Groza, devenit primul şef de guvern prosovietic din România. Petru Groza a fost jefuit de trupele sovietice, potrivit informării Legiunii de Jandarmi Hunedoara, din 14 septembrie 1944. „Urmare a raportului nostru secret din 13 septembrie 1944, referitor la abuzurile săvârşite de trupele sovietice de pe teritoriul judeţului Hunedoara, am onoarea a raporta că din 13 septembrie 1944 şi până în prezent, trupele sovietice au mai comis următoarele abuzuri: de la Petru Groza, fost ministru, au luat un cal şi mai multe obiecte de lingerie”, arată documentul păstrat la Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Hunedoara. Alţi săteni din Băcia au fost mai puţin norocoşi ca demnitarul român, care deţinea o moşie în satul hunedorean. „În după-masa zilei de 13 septembrie 1944, mai mulţi ostaşi sovietici au ridicat pe locuitorul Nădăştean Ion din comuna Băcia, pe care l-au dus la marginea comunei, spre a-l executa pentru că a refuzat să le dea băutură, însă în urma rugăminţii acestui locuitor, l-au lăsat liber”, informa Legiunea de Jandarmi Hunedoara. Acelaşi raport menţiona cel mai grav caz de abuz cu privire la trupele sovietice.

„În noaptea de 13 spre 14 septembrie, doi soldaţi sovietici au intrat în casa locuitorului Nistor Dreve, din comuna Târnăviţa, satul Bejan, unde sub ameninţare au cerut ţuică şi mâncare şi după ce s-au îmbătat, au voit să profite de soţia acestui locuitor, anume Petruţa, în etate de 37 de ani, şi care opunându-se, cei doi ostaşi sovietici au împuşcat-o mortal”, informa Raportul Legiunii de Jandarmi, din 14 septembrie 1944. La două zile după comiterea crimei, ostaşii au fost identificaţi. Unul dintre soldaţi a fost condamnat la moarte prin împuşcare, sentinţă executată pe loc de sovietici, iar complicele său la 10 ani de închisoare.


Vă recomandăm şi:

Episod sfâşietor din Al Doilea Război Mondial, în imagini rare: bombele aruncate din avion au devastat un vagon cu refugiaţi şi au ucis nouă oameni

Două fotografii vechi de peste şapte decenii, păstrate la Arhive, oferă detalii mai puţin cunoscute despre dezastrele celui De-al Doilea Război Mondial. Imaginile arată urmările unui raid aerian din toamna anului 1944, soldat cu nouă morţi şi patru răniţi.

Scrisoarea emoţionantă a fetei care s-a iubit cu un prizonier sovietic, fugit pe front: „Să am fericirea numai trei zile să mai trăiesc cu tine şi la urmă să mor”

O scrisoare rară, expediată de o tânără îndrăgostită de un fost prizonier sovietic, Vladimir, fugar spre frontul de vest al ţării în toamna anului 1944, a fost descoperită în arhivele Hunedoarei. Scrisoarea unică oferă detalii mai puţin ştiute despre anii tulburi ai războiului mondial şi despre dramele sale.

Măcelul comis de ostaşii sovietici în 1944 într-un sat din Ardeal: „Ne-au spus că pentru fiecare soldat rus de care ne vom atinge, vor executa cinci români”

Detalii mai puţin ştiute despre ororile comise de ostaşii sovietici care au tranzitat Hunedoara în toamna anului 1944 au fost păstrate la arhive. Cel mai cumplit caz a fost masacrul din Sulighete, petrecut după ce un soldat care pornise la jefuit prin sat a fost lovit şi dezarmat de un localnic, căruia îi împuşcase porcul.

Soarta cumplită a româncei care nu s-a lăsat violată de ostaşii sovietici de la 1944. Cum au fost pedepsiţi cei doi călăi

O crimă înfiorătoare comisă asupra unei femei, de doi ostaşi sovietici, a fost pedepsită într-un mod neobişnuit pentru toamna anului 1944, când Armata Roşie se afla în trecere prin judeţul Hunedoara. Arhivele naţionale păstrează detalii despre deznodământul celor doi tanchişti care au ucis o localnică pentru că a refuzat să fie siluită, diferit de al multor altor soldaţi anchetaţi pentru crimele săvârşite.

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Bancurile considerate "de prost gust" la mijlocul anilor 1940, după instaurarea regimului comunist, au trimis o mulţime de oameni în închisoare. Rechizitoriile păstrate la Arhivele Naţionale arată cum erau oprimaţi cei care se opuneau noului sistem. chiar şi verbal.



Citeste si: