Instanţa supremă ar urma să decidă marţi cine va judeca dosarul Elenei Udrea şi al Ioanei Băsescu

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) ar urma să decidă, marţi, ce instanţă este competentă să judece dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 în care fostul ministru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, sunt judecate pentru instigare la luare de mită, respectiv instigare la delapidare şi spălare a banilor.

Decizia instanţei supreme va fi una definitivă.

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În 6 iulie, magistraţii instanţei supreme au decis ca dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 să fie trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti. "(...) admite excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (...) trimite cauza privind pe inculpaţii Băsescu Ioana, Udrea Elena Gabriela, Tarhon Victor, Wagner Ioan Silviu, Nastasia Gheorghe şi Andronic Dan Cătălin, spre competenţă soluţionare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa căreia i se va trimite dosarul", se preciza în decizia ICCJ.

În 19 iulie, însă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că nu este competentă să judece acest caz şi a retrimis dosarul la instanţa supremă.

Hotărârea de marţi a ICCJ, care urmează să decidă cine va judeca acest dosar, va fi definitivă.

Fostul parlamentar Elena Udrea a declarat, după ce Curtea de Apel a retrimis dosarul la instanţa supremă, că acest dosar ar trebui să se întoarcă la DNA şi că acuzaţiile din rechizitoriu nu corespund cu încadrarea juridică, magistraţii neştiind cum să procedeze cu acest caz.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.


Citeste si:

Pentagonul şi Departamentul de Stat susţin o strategie de înarmare a Ucrainei capabilă să schimbe calculele Moscovei

Oficialii de la Pentagon şi cei de la Departamentul de Stat au conceput deja o strategie de a oferi Ucrainei rachete antitanc şi alte sisteme de armament şi caută să obţină aprobarea Casei Albe pentru demararea acesteia, susţin oficiali americani citaţi de cotidianul Wall Street Journal.

Oficialii armatei americane şi diplomaţi ai Departamentului de Stat au afirmat că sistemele de armament, pe care le-au caracterizat ca fiind defensive, au scopul de a descuraja acţiunile agresive ale Moscovei, pe care Statele Unite şi alte state o acuză că ar fi aprovizionat rebelii, ce luptă împotriva guvernului de la Kiev, cu tancuri şi alte sisteme de armament avansate.

Din momentul în care Rusia a invadat şi anexat Peninsula Crimeea în 2014, şi a început să susţină insurgenţii ruşi din estul Ucrainei, Washingtonul, îngrijorat de o escaladare a acestui conflict, s-a limitat, în sprijinul militar oferit Kievului, la mijloace non-letale.

Un înalt oficial al administraţiei Trump a declarat că nu există încă o decizie cu privire la propunerile de înarmare ale Ucrainei şi că acestea nu au fost discutate în cadrul administraţiei şi nici în timpul întâlnirii la nivel înalt de săptămâna trecută pe tema Rusiei. Oficialul a declarat că preşedintele Trump nu a fost informat cu privire la acest plan şi că poziţia sa în această problemă nu este cunoscută.

Mai mulţi oficiali americani şi ucrainieni au declarat că estimează că vor trece mai multe luni până când Casa Albă va ajunge la o decizie în această problemă.

O decizie de a înarma armata ucrainiană va veni în contextul deteriorării relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia, ce în urmă cu câteva zile a decis expulzarea câtorva sute de diplomaţi americani.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului a pentru WSJ că Statele Unite „nu exclud posibilitatea de a oferi armament letal defensiv Ucrainei”. Conform oficialilor americani, secretarul apărării, James Mattis, susţine această strategie.

Posibilitatea înarmării armatei ucrainiene a fost luată în considerare şi de administraţia Obama, însă în faţa opoziţiei puternice în special a Germaniei, dar şi a altor aliaţi, a decis să ofere Ucrainei doar echipament non letal, precum radare de mică distanţă.

Germania şi Franţa rămân ferm împotriva oricărei măsuri care ar putea escalada tensiunile cu Rusia şi adânci conflictul din estul Ucrainei. Oficialii americani însă au declarat că speră ca alte state aliate, precum Marea Britanie, Canada, Polonia şi Lituania să fie receptive la idea de a spori ajutorul militar oferit Ucrainei.

„Este foarte important să nu inflamăm şi mai mult această situaţie. Există deja foarte multă agitaţie ce vine de dincolo de graniţa de est”, a afirmat consilierul pentru securitate naţională al Marii Britanii, Mark Sedwell.

Oficialii americani privesc cu scepticism evoluţia acestui conflict, susţinând că au observat deja o intensificare a acestuia, din cauza creşterii numărului de încălcări ale armistiţiului existent în contextul în care eforturile pentru pace au eşuat.

„Nivelul violenţelor este într-o oarecare creştere recent”, a declarat Gen. Curtis Scaparrotti, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa. „Rusia oferă echipamente forţelor separatiste, unele dintre cele mai moderne pe care le au în dotare, şi oferă şi forţe proxy împreună cu consilieri militari”, a completat acesta.

Oficialii ruşi au negat încă de la început faptul că oferă sprijin separatiştilor şi au criticat eforturile NATO de a pregăti armata ucrainiană.

Conform planurilor Pentagonului şi ale Departamentului de Stat, Statele Unite ar urma să ofere armament anti-tanc, cel mai probabil rachete Javelin, precum şi armament anti-aerian, plus alte sisteme de armament. Ucraina a cerut de foarte mult timp rachete Javelin pentru a avea un răspuns la vehiculele blindate ruseşti din dotarea separatiştilor.

 Oficialii americani susţin însă că doresc desfăşurarea rachetelor anti-tanc împreună cu trupele ucrainiene staţionate departe de zonele de conflict - parte din eforturile oficialilor de a limita riscul unei escaladări a confruntărilor militare.

„Nimeni din partea ucrainiană nu ne-a sugerat că vor să folosească forţa pentru a împinge forţele ruse şi separatiste afară din Donbass - sunt conştienţi că nu pot învinge Armata Roşie. Avantajul este de a le oferi o abilitate crescută de a ridica costurile Rusiei şi ale separatiştilor în situaţia unei viitoare agresiuni”, a declarat Steven Pifer, fost ambasador în Ucraina în timpul administraţiei Clinton, în prezent la Brookings Institution.

Kurt Volker, reprezentantul special al Statelor Unite în Ucraina, s-a întâlnit cu oficialii europeni săptămâna trecută şi a afirmat că o decizie de a oferi „armament defensiv” Ucrainei rămâne probabilă dar nu iminentă.

Oficialii americani ce au vorbit cu reporterii de la WSJ au afirmat că Volker consideră că există un scurt moment de oportunitate pentru realizarea unui progres în Ucraina în următoarele luni până la alegerile prezidenţiale din Rusia, programate pentru luna martie a anului viitor. În opinia oficialului american o schimbare în această situaţie nu poate fi obţinută decât prin ridicare costurilor Moscovei pentru implicarea în Ucraina.

Oficialii americani şi cei europeni rămân divizaţi asupra posibilului răspuns al Moscovei la acestă strategie. Unii consideră că o astfel de decizie ar aduce Rusia la masa de negocieri iar alţii sunt de părere că, din contră, ar împinge armata rusă să escaladeze conflictul şi mai mult.

Însă, în contextul în care violenţele sunt deja într-un trend ascendent iar separatiştii şi-au declarat propriul guvern, unii oficiali occidentali consideră că nu mai au multe de pierdut prin amplificarea presiunilor la adresa Moscovei.

„Există riscul ca ruşii să aleagă să escaladeze acest conflict, şi cred ca este un risc real pe care trebuie să-l recunoaştem ca atare. Acest conflict nu a ajuns încă în punctul în care Rusia să caute o strategie de exit. Trebuie să găsim cumva o metodă de a schimba calculele Kremlinului”, a subliniat Pifer.


Citeste si:

Cine a fost, de fapt, ultima iubire a lui Ştefan cel Mare. Domniţa de 16 ani care i-a sucit minţile voievodului la bătrâneţe

Maria Voichiţă a fost ultima nevastă a domnitorului Ştefan cel Mare. Mai tânără cu 25 de ani decât Ştefan cel Mare, fermecătoarea fiică a lui Radu cel Frumos a reuşit să treacă de la statutul de prizonieră la curtea domnului Moldovei la cel de amantă şi, în final, de nevastă.

Ştefan cel Mare a fost căsătorit de trei ori. Despre primele două căsătorii, istoricii au consemnat faptul că au avut la bază alianţe politice , şi mai puţin sentimentele marelui domnitor.

Ştefan s-a căsătorit pentru prima dată pe 5 iunie 1463, cu Evdochia din Kiev, sora cneazului Simion, iar a doua oară, în septembrie 1472, cu Maria de Mangop, moştenitoare a familiei imperiale bizantine. Singura căsătorie din dragoste a domnitorului a fost ultima, cu Maria Voichiţă, domniţa mai tânără cu 25 de ani decât el. 
 
Maria Voichiţă era o adolescentă de 16 ani când i-a sucit minţile marelui domnitor al Moldovei. Domniţa, născută în 1457 la Târgovişte, a fost singurul copil al voievodului Radu cel Frumos.

Ajuns în conflict cu Ştefan cel Mare, Radu cel Frumos a fost alungat, iar familia lui a devenit prizoniera domnitorului moldovean, pe 24 noiembrie 1473, în urma unui raid întreprins de Ştefan cel Mare. Doamna Despina şi fiica ei Maria Voichiţă, odată ajunse la curtea lui Ştefan, au fost date în grija nevestei acestuia, Maria de Mangop. Frumoasa domniţă avea 16 ani şi era de o frumuseţe impresionantă.
 
”Maria Voichiţa pare a fi moştenit frumuseţea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos”, scrie Constantin Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”. Domnitorul de 40 de ani nu a rămas indiferent la farmecele prizonierei şi în scurt timp, cu cerind inima domnitorului, Maria Voichiţa a trecut de la statutul de prizonieră, la cel de amantă.

Se spune că tânăra şi-a dorit chiar să devină doamna Moldovei, deşi Ştefan era căsătorit cu Maria de Mangop.
 
Între amantă şi nevastă
 
Sub ochii nevestei, domnitorul Moldovei s-a iubit cu frumoasa domniţă mai tânără cu 25 de ani timp de aproape 4 ani. Istoricii consemnează faptul că Ştefan nu ar fi vrut să se despartă oficial de Maria de Mangop din cauza averilor pe care aceasta le deţinea în Crimeea. 
 
Se spune că Maria de Mangop s-a îmbolnăvit de supărare, văzându-se învinsă de amanta mai tânără. A murit în 1477, umilită şi abandonată, lăsând cale liberă Mariei Voichiţă către statutul de doamnă a Moldovei.
”Şi rivalitatea dintre două femei, între doamna şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin, acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”, scrie Constantin Gane în ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”
 
Un an mai târziu, relaţia dintre Ştefan şi Maria Voichiţă devine oficială. La data căsătoriei, domnitorul moldovean avea 45 de ani, iar frumoasa amantă doar 21 de ani.  La nuntă, în vara anului 1478, a fost de faţă şi Despina, doamna lui Radu cel Frumos, care l-a acceptat ginere pe Ştefan, în ciuda neînţelegerilor din trecut. 
 
Maria Voichiţa i-a dăruit trei copii
 
Se spune că, după căsătoria cu Maria Voichiţă, faima de fustangiu a domnitorului s-ar fi stins. Dovezi ale iubirii lui Ştefan pentru mai tânăra lui nevastă au rămas bisericile ctitorite împreună precum Mănăstirea Voroneţ, Dorohoi şi frescele pe care domnitorul le-a comandat în semn de dragoste pentru ultima lui nevastă. Când Maria Voichiţă a împlinit 30 de ani, Ştefan i-a dăruit biserica de la Pătrăuţi. 
 
MariaVoichiţa i-a dăruit lui Ştefan trei copii. Bogdan-Vlad a fost primul născut, la un an după căsătorie, în 1479.

Câţiva ani mai târziu  au venit pe lume  Ana şi Maria. Prima fiică a murit în 1499, iar cea de-a doua, Maria, a ajuns nevasta nobilului polonez Teodor Wisniowiecki. Maria Voichiţa i-a fost alături domnitorului Ştefan până la moarte acestuia, în 1504. Maria Voichiţa a mai trăit până în 1511.
 


Citeste si:

Cele mai amuzante bancuri de citit la plajă. Ce-şi cumpără un soţ care vrea să atragă toate privirile în concediu

„Adevărul” vă propune un top al celor mai amuzante bancuri despre concediul la mare. Vă invităm să continuaţi lista, la comentarii, cu bancurile pe care le cunoaşteţi despre plajă.

1.Doi preoţi tineri pleacă incognito la mare. Pe plajă, o blondă teribilă, toples, se apropie două zile la rând şi îi salută cu:
– Sărut-mâna, părinte!
A treia zi, unul intrigat o întreabă:
– De unde ne cunoşti?
– O, dar eu sunt maica Adela, părinte!
 
2. Două doamne admiră pe plajă un tânăr.
– Cum ţi se pare?
– Judecând după zgârieturile de pe spate, este un băiat foarte bun.
 
3. Mii de Români s-au bucurat de vremea urâtă de la mare: au făcut economii de sute de milioane pentru că nu au mai plecat pe litoral.
 
4. Trei studenţi, după Crăciun.
-Am fost în Mallorca: plajă, femei trăsnet, băuturi fine, zice unul.
-Eu am poposit în Alpi: zăpadă, vin fiert, gagici de cinci stele, completă altul.
-Eu am stat cu voi în cameră, dar n-am tras din ţigările alea lungi.
 
5. – Dragă, ce să-mi cumpăr ca atunci când voi apărea pe plajă să întoarcă toţi capul după mine?
– Schiuri.
 
6. Un european rătăcit în Sahara se adresează disperat unui băştinaş: 
  Mai e mult până la mare?
  Cam 300 de km.
  Cât? Să vă ia dracu’ cu plaja voastră!
 
7. Un spaniol, un român şi un francez stăteau la plajă. Trece un timp şi francezul de pe nisip le spune celorlalţi că se duce în apă să vadă dacă se vindecă la picior, deoarece avea probleme cu acesta şi şchiopăta. 
Intră el în apă şi la un moment dat îl vede pe Dumnezeu. 
- Doamne, ce bine că te-am întâlnit! Am şi eu o problemă cu piciorul, mă poţi face bine?
Dumnezeu îi pune mâna pe picior şi îl face bine. Iese francezul fericit din apă şi alerga de colo până colo pe plajă. Cei doi îl întreabă: 
- Dar ce ai făcut?
- Am intrat în apă şi acolo era Dumnezeu şi m-a vindecat!
Se ridică spaniolul şi intră şi el în apă şi îi spune lui Dumnezeu:
- Doamne, nu văd bine cu ochiul drept. Am avut un accident şi mi-a intrat un fier în ochi, iar acum nu mai văd.
Dumnezeu îi pune mâna pe ochi şi îl vindecă. Acesta fuge cât îl ţin picioarele şi le spune vestea cea bună prietenilor săi. 
Cei doi, francezul şi spaniolul, îl îndeamnă pe roman să intre şi el în apă să-l vindece Dumnezeu, însă acesta se opune. Dumnezeu îl aude şi vine la el:
- Ce problemă ai fiule?
- Am probleme cu inima şi nu mai pot să lucrez.
Dumnezeu se apropie de el şi vrea să-i pună mâna pe inimă pentru a-l vindeca. Românul se ridică supărat:
- Lasă-mă, Doamne, în pace! O viaţă am aşteptat momentul ăsta, să stau acasă şi să iau pensie, iar tu vrei să mă faci bine! 
 
8. Un canibal ajunge să viziteze plaja de la Mamaia unde vede o mulţime de femei tinere, aproape goale, care îi încântau ochiul. 
- Ce fac aici femeile astea? întrebă canibalul. 
- Se prăjesc la soare... 
- Dar ce, crude nu sunt bune?
 
9. Ion si Maria se cunosc pe plajă. Se privesc, se îndrăgostesc şi se căsătoresc repede. În noaptea nunţii Ion spune: 
- Iubita mea, de azi înainte te voi numi Eva.
- De ce?
- Pentru că eşti prima mea femeie.
- Bine, atunci eu te voi numi Peugeot.
- De ce?
Pentru că eşti numărul 206! 
 
10. Soţii Ionescu şi cei doi copii pleacă în vacanţă. Pe la jumătatea drumului, mama exclamă:
- Vai, întoarce maşina că am uitat aragazul pornit! Ia foc toată casa!
- Stai mamă liniştită, îi răspunde băiatul. Nu ia foc nimic! Am lăsat eu robinetul curgând la baie.
 
Surse: www.bancuri-glume.org, www.bancuri123.ro, www.bancurile.ro
 
 
Citeşte şi:
 
 

Top 10 bancuri despre infidelitate. Ce îi spune nevasta soţului după ce află că a fost înşelată
 

 - Top 10 bancuri despre impotenţi. Este adevărat că se poate trata impotenţa cu lapte? Da, dacă în ceaşcă se pun…
 

 - Cele mai bune bancuri cu schiori. Care este al treilea lucru pe care îl face Bulă când ajunge acasă de pe munte
 

 - Top 10 bancuri despre Ceauşescu. Cine a scris telegrama „Trăiască Partidul Comunist. Rămân“
 

Top bancuri cu Moş Nicolae: ce cadou i-a cerut o blondă moşului
 

- Cele mai tari bancuri cu Sfântul Petru. Cum încearcă românul să dea şpagă la poarta Raiului
 

Top 10 bancuri despre beţivi: „Şi cum mergeam liniştit spre casă, deodată simt că mă calcă cineva pe mână“
 

- Top 10 bancuri amuzante cu doctori. De ce-i recomandă medicul Viagra lui Ion pentru tratamentul insomniei

 


Citeste si:

Ţiganul din Sibiu ajuns şeful cerşetorilor în Bucureştiul interbelic. Dumitru Zoltan îşi exploata până şi soţia şi cei şapte copii

Dumitru Zoltan, poreclit „regele cerşetorilor bucureşteni”, era un sibian aciuat prin Bucureşti, care a ajuns să-i conducă pe toţi cerşetorii din Capitală în perioada interbelică. Chiar şi nevasta sa şi cei şapte copii erau trimişi la cerşit de către Zoltan Dumitru.

Perioada interbelică a fost conform multora una dintre cele mai bune perioade din istoria ţării noastre. În acest interval mai mulţi oameni de cultură au reuşit să se afirme, în ţară domnea democraţia, deşi cu multe lipsuri, însă din punct de vedere social, situaţia era una deplorabilă, iar economia avea probleme grave.

În Bucureşti-ul interbelic şi-au făcut apariţia mai multe persoanje, care mai de care mai controversate. Printre acestea se numără şi Dumitru Zoltan cunoscut drept „Regele cerşetorilor bucureşteni”.

Cerşetoria era o problemă gravă a societăţii interbelice. Peste tot existau cerşetori, unii mai liniştiţi, alţii mai agresivi. La fiecare colţ de stradă sau în faţa fiecărei clădiri importante stăteau de dimineaţa şi până seara persoane ce apelau la mila trecătorilor.

Dumitru Zoltan era un crescător de cai de prin zona Sibiului. Acesta avea o clădire în mahalaua denumită „groapa Floreasca”, unde în prezent se află Parcul Floreasca. Acolo, „Regele cerşetorilor bucureşteni” adăpostea copii bolnavi, cu tot felul de handicapuri, bătrâni rămaşi fără casă sau tot felul de indivizi care mai de care mai dubioşi.

Zoltan, care avea legătură cu mai toţi infractorii din Bucureştiul interbelic, era căsătorit şi avea şapte copii. Deşi cerşetorii îi aduceau o sursă de venit destul de bună, el nu ezita să meargă împreună cu familia pentru a apela la mila trecătorilor.

„Faimosul stăpân al cerşetorilor din Bucureşti, Regele Mizerabililor, după bănuielile unora schiloditor de copii furaţi pentru a le exploata infirmitatea; omul înnărăvit în ticăloşie, răzvrătit împotriva tuturor, înrăit de alcool şi pervertit de prigoana societăţii”, aşa era descris Dumitru Zoltan de către jurnalistul Dinu Dumbravă în numărul din 9 aprilie 1931 al revistei „Realitatea Ilustrată”.

Pentru a intra îl legătură cu Zoltan, Dinu Dumbravă s-a deghizat în cerşetor şi a mers la cocioaba „Regelui cerşetorilor bucureşteni”. După ce au mâncat bine şi au băut, Dumitru Zoltan i-a povestit că se ocupa în Sibiu cu vânzarea şi cumpărarea de cai, însă a trebuit să renunţe la meseria de geambaş după ce a fost prins la furat de cai.

Acesta a venit în Bucureşti, s-a căsătorit şi a făcut şapte copii, după care a început să racoleze cerşetori, pe care îi adăpostea într-o clădire pe care o deţinea.
„Zoltan Dumitru, posesorul celui mai formidabil cazier al triajului vagabonzilor din Bucureşti — omul veşnic înghesuit de cei puşi să oprească întinderea mânei pe stradă. Zoltan, starostele mizeriei, a cărui căutătură piezişe, îmbrumată de permanenta beţie, nu se înduioşa în faţa nici unei suferinţe fiindcă tronul lui se înălţa pe tentaculele ei”, mai arăta Dinu Dumbravă.

Jurnalistul bucureştean a fost aproape de a încasa o corecţie fizică soră cu moartea după ce Dumitru Zoltan şi-a dat seama că nu este cerşetor, însă Dumbravă a scăpat teafăr după ce a scos din buzunar un revolver pentru care nu avea niciun fel de autorizaţie.

Alte ştiri pe această temă:

Povestea stranie a „călugărului” alungat de la poarta mănăstirii lui Arsenie Boca. Studentul dat afară de la Teologie după un scandal sexual a ajuns cerşetor

Jandarmul care converteşte dramele de la serviciu în versuri. Cum au ajuns nebunii străzilor şi cerşetorii personaje de poezie

Zeci de cerşetori, minori nesupravegheaţi şi migranţi, găsiţi de poliţiştii de la Transporturi în ultimele două zile în gări şi în trenuri

 



Citeste si:

EVENIMENT NATO la București. Campaniile de DEZINFORMARE și provocările de securitate la adresa României

Un eveniment desfășurat sub egida NATO care are loc, la București, aduce în prim-plan campaniile de dezinformare și provocările de securitate actuale la adresa României și a țărilor membre. Pe agenda discuțiilor la evenimentul „Defence and Dialogue in Eastern Europe” (DDEE) organizat de Euro Atlantic Diplomacy Society, care va avea loc la București în perioada 31 iulie – 5 august 2017, se numără și atacurile cibernetice pe scară largă, subiecte care vor fi dezbătute de experți internaționali dar și oficialități din România în cadrul evenimentului.

Povesta fabuloasă a românului care a inventat îngrăşământul-minune din dejecţii animale: „Doar iau ce aruncă alţii“

“Mă odihnesc muncind”. Acesta este crezul unui profesor pensionar care şi-a câştigat faima după ce a inventat un îngrăşământ natural care creştere recolta şi cu 30%. Eforturile şi munca de cercetare l-au plasat pe olteanul Dobre Puţinelu în galeria inventatorilor de top din lume, cu recunoaştere internaţională la Salonul de Inventică de la Geneva, unde a obţinut medalia de argint.

La cei aproape 80 de ani, fostul dascăl nu stă locului o clipă. Deşi în urmă cu mai mulţi ani a suferit un accident vascular cerebral, Dobre Puţinelu este mai activ ca oricând. Inteligent, modest, cu un simţ al umorului deosebit, pensionarul este o adevărată enciclopedie.

Toată viaţa i-a plăcut să înveţe, să cunoască, să se dezvolte şi să-şi ajute semenii. Spune că nu s-a îmbogăţit după ce a creat Folarex 2, un îngrăşămţnt natural lichid şi concentrate, obţinut din  dejecţii animale, însă are satisfacţia şi datoria lucrului împlinit. Este căutat de agricultori din toată ţară care îi apreciază produsul, iar vânzările se ridică anual la aproximativ 100 de tone.

“Eu iau ce aruncă alţii. Nimic spectaculos. Este vorba despre dejecţii animale, lichide, semisolide, pe care le transform. O săptămână durează vara fermentarea naturală. Rezultatul final este un produs complex care înlocuieşte substanţele chimice aplicate plantelor. Se dă pe orice care are frunză şi rădăcină”, povesteşte fostul cadru didactic.

Zile şi nopţi de experimente

În 2011 a început să creeze produsul şi timp de 3 ani a căutat cele mai bune metode pentru a-l inventa. A investit 10.000 de lei pentru a-şi vedea visul cu ochii. Cultiva legume în propria gospodărie de la Izbiceni şi pentru a obţine o recoltă sănătoasă i-a venit ideea îngrăşământului natural. A început să se documenteze şi să facă experimente pentru a ajunge la un produs optim care să-i dea posibilitatea creşterii unor legume sănătoase şi să reducă investiţia în îngrăşăminte chimice.

„Am creat acest produs pentru a mânca sănătos, apoi pentru a trăi mai bine. Aveam trei copii la şcoală, băiatul cel mare era student la Marină, ceilalţi doi erau la liceu. Îngrăşămintele se găseau greu şi erau scumpe, aşa am început să concep produsul. AVC-ul afectează gândirea, însă la mine s-a întâmplat invers, mi-a accentuat gândirea şi m-am apucat singur de treabă, fără să am studii de specialitate. Aşa a apărut Folarex, produs ce a fost testat pe grădina noastră. Copiii mei au fost sceptici la început şi au început să râdă. Am făcut cantităţi mici iniţial, apoi vecinii au fost interesaţi de produs şi ne-am apucat serios de treabă”, a povestit Dobre Puţinelu.


Sticle de 2 litri, vândute cu 50 de lei

Procesul tehnologic se desfăşoară acasă. Dobre Puţinelu spune că este un amestec de dejecţii de animale pus în recipiente cu apă şi lăsate la macerat până când soluţia capătă o culoare ciocolatie. Soluţia rezultată este îmbuteliată în sticle de plastic de cei doi copii ai lui Dobre Puţinelu şi vândute, ulterior, în ţară. Doritorii pot face comandă online pe site-ul folarex, iar de aici familia se ocupă de didstribuţie. O sticlă de 2 litri costă 50 de lei. Marfa este expediată  către destinatari prin firme de curierat rapid.


“Problema tehnică pe care o rezolvă Folarex constă în obţinerea unui produs natural, lichid, complex concentrat, uşor asimilabil de către plante, atât prin frunze cât şi prin rădăcini. Acesta conţine în afară de NPK, principalele elemente chimice necesare dezvoltării armonioase a plantei, dar şi microelemente cu sulf, cupruzinc şi altele existente normal în structura plantelor şi rezultate prin descompunerea organismelor vii.



Unul dintre legumicultorii din Izbiceni care au încercat produsul Folarex este Niculin Băeţica, de 71 de ani, fost primar al localităţii în perioada 1982-1986. “ Este un îngrăşământ lichid care chiar face minuni. Vă spun sincer că l-am folosit cu toată încrederea. Plantele au fost stropite şi s-au menţinut sănătoase până la sfârşitul ciclului de producţie. Frunzele şi florile au rămas intacte, verzi, nu le-a afectat nicio boală. Mai mult decât atât, a ajutat părţile florale să nu avorteze. A făcut 5 flori, 5 au rămas până la final. Are proprietăţi nutritive şi de întărire a plantei, iar când am recoltat, roşiile erau mult mai mari decât cele pe care le produceam de obicei. Este un plus pentru noi, având în vedere că este o localitate legumicolă, dar şi pentru toţi românii”, spune fostul primari.



Produsul nu este toxic

În 2011 Dobre Puţinelu a trimis probe din produs la Bucureşti spre a fi analizate de specialişti. Rezultatele au fost încurajatoare, iar specialiştii au arătat că produsul creat la Izbiceni reglează PH-ul solului, pericolul infestării solului cu buruieni, poate înlocui în totalitate îngrăşămintele chimice, stimulează dezvoltarea organelor florale şi nu este toxic pentru oameni sau animale. Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea au stabilit că Folarex creşte producţia cu până la 30%.


 
Îngrăşământul natural produs şi testat în solarul familiei de la Izbiceni a fost brevetat în 2014. Olteanul spune că i-a fost foarte greu să obţină acest brevet. „Este foarte greu să obţii un astfel de brevet, pentru că ne-au fost puse piedici. Cererea de brevet a fost înregistrată în 2012, iar certificatul a venit în 2014. Doi ani s-au făcut studii şi au analizat produsul, s-a verificat tot. Câţiva ingineri au examinat produsul şi au văzut că este alcătuit din gunoi de grajd provenit de la ovine şi bovine şi de la porumbei. Permanent am îmbunătăţit produsul”, a spus Dobre Puţinelu.


 
Primul târg, la Bucureşti în 2013

Dobre Puţinelu a participat în 2013 cu produsul său la primul târg din Bucureşti unde a obţinut Diploma de excelenţă şi cupa INMA Bucureşti şi Medalia Societăţii inventatorilor din România, iar în 2014 la Salonul internaţional de inventică PRO INVENT ediţia a XII-a Cluj-Napoca, Diploma de excelenţă şi Medalia de aur cu menţiune specială. La Salonul internaţional de Invenţii de la Geneva din 2015 a obţinut Medalia de argint. Tot argint a obţinut şi la Salonul de invenţii de la Bruxelles din noiembrie 2015. În anul 2016 i-a fost înregistrată cererea de brevet de invenţie cu nr.A/00573 pentru FOLAREX 2, cu calităţi mult îmbunătăţite, fiind medaliat cu aur la Târgurile de invenţii de la Iaşi şi Timişoara.

La Geneva a mers cu maşina personală pentru a-şi prezenta produsul, însoţit de fiica sa, Iuliana. “Produsul este apreciat în toată ţara, vin recunoaşteri de peste tot din lumea bună. Sunt invitat la târguri, expoziţii şi mă bucur că am reuşit să creez acest produs”, spune fostul profesor. De altfel, despre invenţia sa au scris şi jurnaliştii ungari, un articol despre Folarex fiind publicat recent de Tamas Borbely.

Înregistrează încă 2 invenţii

Toată viaţa sa, Dobre Puţinelu a căutat metode pentru a-şi urşura existenţa. Spune că încă din copilărie i-a plăcut să inventeze lucruri pe care ceilalţi copii nu le aveau. “Sunt recidivist la acest capitol. Mi-am construit un periscope, un aparat de desen pentru hărţile la geografie, în casă, mai târziu, mi-am făcut încălzire centrală de la plită, apoi încălzirea apei de la soare. Mereu am căutat modalităţi de a-mi îmbunătăţi existenţa, de a crea confort. Nici acum lucrurile nu stau altfel.

Voi merge la OSIM pentru a înregistra încă două invenţii. Este vorba despre o instalaţie de prevenire a incendiilor la maşină, dar şi un dispozitiv de prevenire a incendiilor la locuinţe”, spune fostul dascăl. Respectul şi dragostea celor din jur şi le-a câştigat ca şi profesor. Mai bine de 30 de ani a predat istorie, georgrafie şi limba rusă în comună. Şi-a făcut meseria cu dăruire pentru elevii săi, iar familia l-a sprijinit în toate proiectele sale, înţelegându-i pasiunea şi munca de cercetare.

Vă recomandăm şi:

Fratele avocatului Piperea, fermier care face agricultură bio: „Românii nu ştiu ce înseamnă să mănânce sănătos“

Cum a dat lovitura peste hotare un tânăr care a înfiinţat pepiniera Fundulea. Secretul afacerii de zeci de mii de euro



Citeste si:

Detalii de urmărit când mâncăm pepene galben. Cum trebuie să fie coaja şi de ce este bine să-l spălăm înainte de feliere

Aromatul pepene galben, fructul cu cel mai mare conţinut de vitamina A, poate deveni un duşman al sănătăţii. Coaja fructului poate fi infestată cu temuta bacterie Salmonela, medicii sfătuindu-se să-l spălăm sub jet puternic de apă înainte de a-l consuma, pentru a elimina astfel orice risc de îmbolnăvire.

Specialiştii spun că fructul este înainte de toate un medicament natural care previne o serie de afecţiuni. Pepenele galben are un conţinut mic de calorii (doar 34 pentru 100 de grame) şi de grăsimi, dar o concentraţie generoasa de vitamine, minerale si fibre. Pentru gustul său dulce şi consistenţa moale şi suculentă, este folosit chiar şi ca ingredient pentru salate şi deserturi. “Acidul folic,  vitamina A, vitamina C, carotenoizii şi potasiul sunt doar câţiva dintre nutrientii-cheie care transformă pepenele galben într-un fruct benefic organismului din toate punctele de vedere”, explică dr. Daniela Stan, medic de familie.

Cu toate acestea, trebuie să fim foarte atenţi înainte de a-l tăia, dacă nu vrem să ne îmbolnăvim. Medicii ne recomandă să ţinem cont de câteva sfaturi, atunci când cumpărăm pepene galben. “Pentru a evitea neplăcerile, trebuie să ne uităm, în primul rând, la suprafaţa pepenelui când îl cumpărăm: să fie lipsită de pete, zone moi, zgârieturi, lovituri şi alte indicii că ar fi fost transportat în mod necorespunzător. Acasă trebuie păstrat în zone răcoroase şi bine ventilate, iar dacă tăiaţi fructul, păstraţi feliile la frigider, în mod obligatoriu!

Coaja pepenelui galben poate fi infestată cu bacteria Salmonela, motiv pentru care este bine să spălaţi fructul sub jet abundent de apă, înainte să îl tăiaţi. Dacă îl consumaţi în stare proaspătă, nu adăugaţi zahăr sau ale ingrediente, dacă doriţi o gustare cu adevărat sănătoasă”, spun specialiştii.

5 motive să mănânci pepene galben

Completarea aportului de vitamina A. Doar 100 de grame de pepene galben asigură 112% din doza zilnica recomandată de vitamina A, una dintre cele mai mari valori înregistrate de fructe. Aceasta este un antioxidant puternic, esenţial pentru o vedere excelentă şi necesar pentru menţinerea sănătătii membranelor corpului şi a pielii. Consumul fructelor bogate în vitamina A s-a dovedit a fi eficient şi în protecţia organismului împotriva cancerului pulmonar.

Excelent diuretic.  Datorită conţinutului bogat de potasiu, pepenele galben ne ajută să eliminăm apa în exces. Un bun echilibru potasiu/sodiu favorizează schimburile hidrice şi împiedică retenţia de apă în ţesuturi.
 
Bogat în Vitamina C. Chiar dacă nu este cel mai bogat fruct în vitamina C, pepenele galben poate furniza până la un sfert din aportul zilnic recomandat. 100g de pepene galben conţin în jur de 25mg de vitamina C. Proprietăţile antioxidante ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare, anumitor tipuri de cancer dar şi în procesul de îmbătrânire pe care îl întârzie.
 
Scade tensiunea arterială. Toate alimentele ce conţin potasiu precum pepenele galben contribuie la restabilirea echilibrului potasiu/sodiu şi la lupta împotriva hipertensiunii favorizată de excesul de sare. O jumătate de pepene galben conţine în jur de 20% din necesarul zilnic de potasiu.

Tonic pentru organism. Datorită conţinutului bogat de Vitamina K, pepenele galben este un tonic excelent, contribuind la transmiterea impulsurilor nervoase de la creier spre muşchi.
 

Vă recomandăm şi:

De ce sunt cojile mai bune decât fructele. Virtuţile uimitoare ale resturilor care se aruncă: previn cancerul şi omoară viruşi

Planta minune care ne scapă de otrăvurile zilnice. Brusturele, cel mai eficient remediu pentru detoxifiere

3 alimente-medicament care te scapă de oftalmolog. Ce minuni fac betacarotenul şi luteina din farfurie pentru ochi



Citeste si:

Povestea inginerului Baader, care a condus 50 de ani Societatea de Tramvaie din Timişoara. A primit Crucea de Merit cu Coroană

Heinrich Baader, inginer de origine germană, a fost, vreme de 49 de ani, directorul societăţii Tramvaielor din Timişoara.

Baader. Este astăzi un nume de stradă în Timişoara. Şi cam atât. Heinrich (Enric) Baader a fost cândva unul dintre cele mai respectate personalităţi ale oraşului de pe Bega. 
 
Este nimeni altul decât omul care a introdus tramvaiul cu cai în Timişoara, în 8 iulie 1869, iar apoi primele tramvaie electrice, în anul 1899.
 
Heinrich Baader a condus Societatea Tramvaielor timp de 49 de ani. Nu mulţi pot privi în urmă la o carieră publică atât de lungă şi bogată. 
 
A venit la Timişoara, de la Budapesta, în anul 1867, să preia conducerea nou înfiinţatei societăţi a Tramvaielor. În 1873 a fost ales reprezentant orăşenesc (astăzi ar fi fost consilier local), având această calitate vreme de 45 de ani.
 
Despre personalitatea acestui cetăţean de onoare al Timişoarei, am putut afla mai multe din monografia „Vechea Timişoară”, scrisă de Josef Geml, primarul oraşului în perioada 1914-1918.
 
„Ca întruchipare a omului drept, talentat şi harnic, Heinrich Baader reprezintă un ideal stâns legat de înflorirea oraşului. În anii 70 şi 80 precum şi la începutul anilor 90, pe vremea când omul nu dispunea de suficient personal tehnic, Baader, desfăşurându-şi toată energia, a condus gratuit lucrările tehnice ale oraşului.  A condus personal construcţia liceului real, a teatrului, a podului Hunyadi (n.r. azi Podul Traian) a bisericii parohiale romano-catolice din Cetate, a şcolii comunale din Cetate şi a şcolii de fete din Fabric, de asemenea a fost membru activ, cu bune cunoştiinţe profesionale, al comisiei urbane de construcţii care verifica toate construcţiile orăşeneşti. Înainte de introducerea iluminatului electric în anul 1884, Baader a intreprins călătorii de studii costisitoare, cu o influenţă decisivă asupra hotărârii oraşului şi a primaului Torok. La fel de altruist a procedat şi atunci când timp de ani de zile a administrat în mod gratuit cariera de piatră de la Şanoviţa, achiziţionată de oraş în anul 1883”, a scris Geml.
 
În cele scrise de Geml se poate vedea că altruismul şi dăruirea au caracterizat activitatea lui Baader, în toate domeniile vieţii publice.
 
„Previziunii şi energiei sale i se datorează faptul că Societatea de Tramvaie a cedat în anul 1899 şi a acceptat să treacă la utilizarea curentului electric. Şi tot meritul său a fost că, la cumpărarea de către oraş a Tramvaielor Electrice în anul 1903 pentru suma de 2,6 milioane de coroane, a reuşit să aducă la numitor comun interesele Societăţii cu cele publice ale oraşului...German de origine, nu numai că a învăţat perfect limba maghiară ci a fost întotdeauna printre promotorii culturii naţionale”, a mai scris Josef Geml.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie
 
În anul 1909, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de activitate ca director al Societăţii de Tramvaie, în semn de recunoaştere a meritelor sale aduse dezvoltării oraşului, municipalitatea a votat înfiinţarea unei fundaţii „Baader” în valoare de 20.000 de coroane, veniturile urmând să fie folosite pentru burse de studii tehnice pentru tineri.
 
Baader a fost şeful Societăţii voluntare de salvare, preşedinte de onoare al Societăţii maghiare de muzică şi cânt, iar Camera de Comerţ şi Industrie Timişoara l-a ales în 1909 în funcţia de vicepreşedinte, iar în 1914 în funcţia de preşedinte. De asemenea, Societate Lloyd din Timişoara l-a ales în anul 1912 ca prim director.

În 1891, i-a fost acordată Crucea de Merit cu Coroană, iar în anul 1900 Crucea de cavaler a ordinului Franz Josef.
 
La 1 septembrie 1918, după aproape 50 de ani ca director al tramvaielor, s-a retras la pensie.


Citeste si: