Se lansează „Trilogia Ceauşescu“! Trei filme documentare despre dictator şi o pleiadă de artişti surprinşi în filmări omagiale care n-au mai fost difuzate

Cineastul Ştefan Chiriac a realizat trei documentare de lungmetraj despre Nicolae Ceauşescu şi familia sa, după ce a urmărit 100 de ore de material video cu fostul preşedinte al Republicii Socialiste România, imagini care n-au care n-au fost niciodată difuzate.

La 32 de ani de la Revoluţia din 1989, numele lui Nicolae Ceauşescu continuă să stârnească un interes deosebit. Există numeroşi români marcaţi de o ură viscerală cu privire la fostul dictator, dar şi foarte mulţi nostalgici după anii „Epocii de Aur“. Un sondaj realizat în urmă cu câţiva ani de către Institutul de Studii Sociale arăta că unul din cinci români are o părere excelentă despre preşedintele Republicii Socialiste România, acesta fiind, la vremea respectivă, cel mai popular dintre foştii şefi de stat.

Deşi despre Nicolae Ceauşescu şi familia sa s-au scris tomuri întregi, iar regimul său a fost explorat de numeroşi regizori de teatru şi film, subiectul este departe de a fi epuizat. La capătul unei munci titanice, după ce a urmărit kilometri de peliculă „de protocol“ şi secvenţe omagiale, cineastul Ştefan Chiriac a finalizat trei documentare de lungmetraj despre fostul dictator şi familia acestuia, care pot fi urmărite începând de astăzi, gratuit, pe canalul de YouTube „Video Wasteland“.

„Mi-am propus mai întâi să realizez un film documentar, însă au ieşit în cele din urmă trei lungmetraje. Sunt filme de montaj care pun cap la cap, fără niciun comentariu din partea mea, fragmente din viaţa Ceauşeştilor. Mi-aş dori ca aceste pelicule, care reprezintă până la urmă o adevărată lecţie de istorie, să fie văzute de cât mai multă lume. Deşi am avut discuţii cu mai mulţi producători, am ales în cele din urmă să popularizez aceste filme prin intermediul platformei YouTube tocmai datorită acestui fapt. Sper să fie de interes şi pentru generaţia Tik Tok, despre care se spune că se plictiseşte după 15 secunde“, ne-a mărturisit  Ştefan Chiriac.

Primul film, „Om între oameni, pentru oameni om“, reuneşte o selecţie de filmări omagiale dedicate Conducătorului, cel de-al doilea, „Caseta“, reprezintă o perspectiva unică asupra Festivalului Tineretului şi Studenţilor din Coreea de Nord, ediţia a XIII-a, care a avut loc chiar în anul 1989, în timp ce cel de-al treilea lungmetraj, „Onomastica“, este dedicat lui Nicuşor Ceauşescu şi conţine atât imagini oficiale avându-l ca protagonist pe fiul cel mic al dictatorului, cât şi foarte multe filmări private.

Cele trei filme marchează debutul lui Ştefan Chiriac în cinematografia românească, iar cineastul promite că nu se va opri aici: „Cochetez de mic copil cu această lume a filmului, dar iată că debutul mi-l fac la 40 de ani. Bine că nu sunt ca alţii, «tânără speranţă» la 62 de ani! Tot e ceva… Sunt foarte multe lucruri inedite în cele trei filme, imagini care nu au fost difuzate niciodată. Am vizionat peste 100 de ore de filmări brute din care am extras 6! Proiectul «Trilogiei Ceauşescu» m-a costat, din banii mei, «pă persoană fizică», aşa cum îmi place să zic, circa 10.000 de euro, bani investiţi în aparatura necesară pentru a viziona toate suporturile pe care au fost imprimate aceste imagini. N-am urmărit şi nu urmăresc un scop financiar prin acest demers, ci doar scoaterea la lumină a unor «comori» ce au fost la un pas să fie definitiv pierdute…În tot acest răstimp am avut un singur sprijin adevărat, prietenul meu din copilărie, Cristi Şerban, care cu dibăcie mi le-a montat şi lucrat pe partea de sunet. Îi mulţumesc şi lui Viorel Sergovici, care mi-a filmat interviul cu Emilian Urse pe care l-am inserat în «Caseta». Le mulţumesc anticipat, de asemenea, tuturor celor care vor avea răbdarea să vizioneze aceste filme. Mai în glumă, mai în serios, aştept acum cu nerăbdare înjurăturile şi pietrele în geam…“.

Tânăra Loredana Groza, surprinsă într-o filmare ce a fost redescoperită de către Ştefan Chiriac



Citeste si:

Peste 17.000 de persoane s-au vaccinat la Maratonul de la Bucureşti

Peste 17.000 de persoane s-au vaccinat, până duminică, la Maratonul Vaccinării de la Bucureşti. În urmă cu o săptămână, în cadrul aceluiaşi maraton au participat în total 14.606 de persoane.

Conform datelor oficiale, în intervalul 12 noiembrie ora 8.00- 14 noiembrie, ora 11.00, în Bucureşti s-au vaccinat 31.100 de persoane, dintre acestea 17.055  la maratonul de Weekend.

Total persoane vaccinate la maratonul de Weekend în centrele de vaccinare din Capitală:
 
  • Palatul Copiilor: 3340 
  • Circul Metropolitan : 3579 
  • Cora Pantelimon: 1317 
  • Romexpo: 2954 
  • Mall vitan: 892 
  • Park Lake: 1531 
  • Lunca Cernei: 1636 
  • Sf. Andrei: 1806
Bilanţul weekendului anterior a fost 14.606 de oameni vaccinaţi, în timp ce la Maratonul vaccinării din weekendul 29-31 octombrie s-au vaccinat 17.192 de oameni.


Citeste si:

Un nou spectacol realizat de Andra şi Petre Pletosu pe scena de la Nottara

Actorul de teatru şi film Petre Pletosu va susţine pe 18 noiembrie 2021, începând cu ora 18.00, la Teatrul Nottara din Capitală, o nouă reprezentaţie a spectacolului de mare succes ”ANUL ĂSTA NEBUNIA E LA MARE TRECERE”.

Piesa este o adaptare după William Shakespeare şi Ben Jonson, de Petre Pletosu, cu actorii Andra şi Petre Pletosu, regia de scenă aparţinându-i tot lui Petre Pletosu.

Actorul Petre Pletosu este cunoscut publicului cinefil din România datorită apariţiilor în pelicule de lungmetraj precum ”Marfa şi banii”, ”Portretul luptătorului la tinereţe”, ”Schimb valutar” sau ”Oglinda – Începutul adevărului”.

Iată cum a caracterizat actriţa şi scriitoarea Cornelia Alexoi spectacolul realizat de Petre şi Andra Pletosu: ”Apelând în demersul său la doi titani ai dramaturgiei universale, William Shakespeare şi Ben Jonson, actorul şi regizorul Petre Pletosu dovedeşte înainte de toate o adâncă preţuire pentru gama de idei şi emoţii excepţionale,care au străbătut veacurile cu succes,făcându-i pe cei doi magnifici dramaturgi…contemporanii noştri. Fapt absolut evident în montarea spectacolului în discuţie, care impresioneaza prin dinamism şi un joc actoricesc impecabil.Prin crearea celor doua personaje din lumi diferite: Duhul şi Scutură-Lance,confirm faptul că nu există delimitări ferme între ficţiune şi realitate. O montare captivantă, cu ritmuri dinamice, umor şi emoţie în interpretarea personajelor. Un spectacol închinat celor care s-au săvârşit din viaţă în aceste vremuri dureroase pecare le trăim împreună”. 

 



Citeste si:

Filmul lui Vlad Păunescu, SCARA, despre destinul unui actor celebru, intră în cinematografe din 15 octombrie

Regizat de către Vlad Păunescu, filmul SCARA are în distribuţie actori consacraţi, precum Horaţiu Mălăele şi Constantin Codrescu, dar şi noile vedete ale scenelor bucureştene.

SCARA urmăreşte parcursul unui tânăr venit din provincie la Bucureşti, unde devine unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, un star al anilor ’80, iar apoi o figură marcantă a evenimentelor din jurul Revoluţiei şi Mineriadei. Inspirat din fapte reale, filmul este construit pe mai multe planuri şi surprinde perfect o epocă: viaţa în teatrele bucureştene şi magia din jurul unui spectacol legendar (Karamazovii, de la Teatrul Nottara), demolările bisericilor de către comunişti sau zbuciumul interior al personajului principal, un rebel tot mai constrâns de regim.

Distribuţia filmului este condusă remarcabil de Eduard Trifa, aflat la primul rol principal în lungmetraj, după ce a devenit cunoscut pe scenele de teatru din Bucureşti: „E important ca toţi să înţelegem gravitatea pasivităţii şi cred că Scara ne arată foarte bine care sunt efectele tăcerii, dar şi ale rebeliunii. Am jucat un om din aceeaşi branşă, un actor, deci multe din trăirile lui – de la drumul din provincie până în Bucureşti, intrarea într-un teatru nou, adaptarea la un nou colectiv – le-am simţit şi eu. Chiar dacă vremurile pe care personajul le trăieşte au fost mult mai complicate decât cele pe care le trăiesc eu, am încercat să înţeleg şi să redau pe ecran revolta lui Andrei - în faţa regimului, în faţa oamenilor – dar şi revelaţia din final, care l-a apropiat definitiv de credinţă”.

Distribuţia SCARA numără peste 80 de personaje şi este completată de actori tineri ca Voica Oltean, Ana Maria Guran, Ada Galeş sau Ioana Bugarin, dar şi de actori consacraţi: Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Ioana Crăciunescu, Nicodim Ungureanu, Ion Andrei Ionescu, Magda Catone sau Dragoş Galgoţiu (regizor de teatru aflat la debut ca actor în lungmetraj).

Regizorul Vlad Păunescu dedică acest film tuturor făcătorilor de spectacole: „Am trăit şi eu şi soţia mea Oana Păunescu (care semnează costumele filmului) printre actori, regizori, creatori de teatru, film sau artă. Dorinţa mea a fost să le dedicăm lor acest film. Le mulţumesc că există, pentru că fără ei nu aş fi existat nici eu, nici soţia mea. Am ales să spun această poveste pentru că face parte din trecutul meu, am trăit acele vremuri, alături de oamenii a căror destine am încercat să le transpun acum pe ecran. Cred că este o istorie importantă, care trebuie ştiută mai ales de tinerii născuţi după Revoluţie, ca să nu se mai repete”.

Scenariul filmului este semnat de Vlad Păunescu şi Constantin Chelba, scenografia de Sorin Dima, iar costumele de Oana Păunescu. Operatorul filmului este Alex Sterian, iar montajul le aparţine Corinei Stavilă şi lui Mihai Cosmin Popa.

SCARA a avut proiecţii sold-out la TIFF şi la TIFF Oradea, iar din 15 octombrie va putea fi vizionat în cinematografele din toată ţara. 

 



Citeste si:

Institutul Internaţional pentru Finanţe: Datoria mondială se apropie rapid de nivelul de 300.000 de miliarde de dolari

Datoria mondială a crescut la un nou record record de aproape 300 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, însă raportul datorie-PIB a scăzut pentru prima dată de la începutul pandemiei, pe măsură ce creşterea economică a revenit, a declarat, marţi, Institutul de Finanţe Internaţionale (IIF).

Nivelurile totale ale datoriei, care includ datoria guvernamentală, a gospodăriilor şi a întreprinderilor şi a băncilor, au crescut cu 4.800 miliarde de dolari, până la 296.000 miliarde de dolari la finele lunii iunie, după o uşoară scădere în primul trimestru, pentru a se ridica la 36.000 de miliarde de dolari peste nivelul la care era înaintea pandemiei, conform Reuters

"Dacă împrumuturile continuă în acest ritm, ne aşteptăm ca datoria mondiallă să depăşească 300 de miliarde de dolari", a declarat Emre Tiftik, directorul IIF pentru cercetarea sustenabilităţii. 
 
Creşterea nivelurilor datoriilor a fost cea mai accentuată dintre pieţele emergente, datoria totală crescând cu 3.500 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, pentru a ajunge la aproape 92.000 de miliarde de dolari.
 
IIF a raportat o scădere a raportului global datorie-PIB pentru prima dată de la izbucnirea crizei coronavirusului. Datoria ca pondere a produsului intern brut a scăzut la aproximativ 353% în al doilea trimestru, de la un nivel record de 362% în primele trei luni ale acestui an. 
 
IIF a declarat că din cele 61 de ţări pe care le-a monitorizat, 51 au înregistrat o scădere a nivelurilor datoriei / PIB, în special în urma unei reveniri puternice a activităţii economice. Dar a adăugat că, în multe cazuri, recuperarea nu a fost suficient de puternică pentru a reduce rata datoriilor sub nivelurile pre-pandemice. Conform IIF, ratele datoriei totale / PIB, excluzând sectorul financiar, sunt sub nivelurile pre-pandemiei în doar cinci ţări: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda şi Liban. 
 
IIF a menţionat că, după o uşoară scădere în primul trimestru, datoria în rândul economiilor dezvoltate - în special în zona euro - a crescut din nou în al doilea trimestru. În Statele Unite, acumularea de datorii de aproximativ 490 miliarde de dolari a fost cea mai lentă de la începutul pandemiei, deşi datoria gospodăriilor a crescut într-un ritm record. 
 
La nivel global, datoria gospodăriilor a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari în primele şase luni ale acestui an la 55.000 de miliarde de dolari. IIF a menţionat că aproape o treime din ţările din studiul său au înregistrat o creştere a datoriei gospodăriilor în prima jumătate. 
 
"Creşterea datoriei gospodăriilor a fost în concordanţă cu creşterea preţurilor locuinţelor în aproape toate economiile majore din lume", a declarat Tiftik al IIF.



Citeste si:

Iată filmele româneşti nominalizate la Gala Premiilor UCIN 2021

De 50 de ani, Uniunea Cineaştilor din România recunoaşte valorile filmului românesc, le aduce în atenţia publicului cinefil şi a presei şi premiază în fiecare an producţiile cinematografice din anul precedent, într-o Gală care împlineşte 49 de ediţii în 2021.

Un juriu de profesionişti, alcătuit din: actriţa Tora Vasilescu, criticul de film Mihai Fulger, directorul de imagine Gabriel Kosuth, regizorul Doru Niţescu, prezidat de academicianul Răzvan Theodorescu, a întocmit o listă de nominalizări ale celor mai remarcabile realizări pe toate tronsoanele de producţie cinematografică.

Nominalizările la Premiile UCIN pentru anul 2020 sunt:

● Marele Premiu şi Trofeul UCIN

5 minute, regia Dan Chişu

Malmkrog, regia Cristi Puiu

Ivana cea groaznică, regia Ivana Mladenovici

● Premiul Special al Juriului

Tipografic Majuscul, regia Radu Jude

Mia îşi ratează răzbunarea, regia Bogdan Theodor Olteanu

Colectiv, regia Alexander Nanau

● Premiul pentru Regie Lucian Pintilie

Cristi Puiu, pentru regia filmului Malmkrog

Radu Jude, pentru regia filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru regia filmului 5 minute

● Premiul pentru Scenariu

Radu Jude, Gianina Cărbunariu, pentru scenariul filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru scenariul filmului 5 minute

Bogdan Theodor Olteanu, pentru scenariul filmului Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Montaj

Alexander Nanau, George Cragg, Dana Bunescu, pentru montajul filmului Colectiv

Letiţia Ştefănescu, pentru montajul filmului 5 minute

Andrei Gorgan, pentru montajul filmului Acasă

● Premiul pentru Imagine

Tudor Vladimir Panduru, pentru imaginea filmului Malmkrog

Adrian Silişteanu, pentru imaginea filmului 5 minute

Daniel Şerbănică, pentru imaginea filmului Gottlieb

● Premiul pentru Costume

Oana Păunescu, pentru costumele filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru costumele filmului Caligula

Mălina Ionescu, pentru costumele filmului Urma

● Premiul pentru Decor

Irina Moscu, pentru decorul filmului Tipografic Majuscul

Cristina Barbu, pentru decorul filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru decorul filmului Caligula

● Premiul pentru Muzică Originală Adrian Enescu

Marius Leftărache, Matei Stratan, Cristina Chiosea, pentru muzica filmului Urma

Petru Mărgineanu, pentru muzica filmului Graniţa morţii, regia Cătălin Apostol

Cristian Lolea, pentru muzica filmului Grădina Sovietică, regia Dragoş Turea

● Premiul pentru Coloană Sonoră

Alexandru Dumitru, pentru coloana sonoră a filmului Urma

Marius Leftărache, pentru coloana sonoră a filmului 5 minute

Mihai Grecea, Florin Tăbăcaru, Angelo Dos Santos, Michel Schillings, Kyan Bayani pentru coloana sonoră a filmului Colectiv

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Principal

Ioana Bugarin, pentru rolul Mia din Mia îşi ratează răzbunarea

Daniela Nane, pentru rolul Cesonia din Caligula

Maria Popistaşu, pentru rolul Eli din Kaimos

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Principal

Teo Corban, pentru rolul Mihnea Nicoară din Urma

Mihai Călin, pentru rolul Nicu Holban din 5 minute

Şerban Lazarovici, pentru rolul Mugur Călinescu din Tipografic Majuscul

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Secundar

Irina Rădulescu, pentru rolul Ana din Urma

Elvira Deatcu, pentru rolul Maria Holban din 5 minute

Victoria Cociaş, pentru rolul Babette din Gottlieb

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Secundar

Emanuel Pârvu, pentru rolul Coman din 5 minute

Istvan Teglas, rolul Istvan din Malmkrog

Adrian Nicolae, rolul Pavel din Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Film Documentar

Colectiv, regia Alexander Nanau

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

Lemn, regia Monica Lăzurean

Gorgan, regia Michaela Kirst, Ebba Sinzinger

● Premiul pentru Film de Televiziune

Cine eşti tu, Cătălina Ecaterina - Teodoroiu?, regia Cornel Mihalache

Miluţă Gheorghiu , regia Andreea Ştiliuc

Caligula, regia Silviu Jicman

● Premiul pentru Film de Animaţie

Moartea şi cavalerul, regia Radu Gaciu

Oaspeţii, regia Răzvan Aprozeanu

Cântec de leagăn, regia Paul Mureşan

● Premiul pentru Scurmetraj de Ficţiune

Kaimos, regia Sara Tsorakidis

În noapte, regia Ana Pasti

Bucureştiul văzut de sus, regia Andrei Răuţu

● Premiul Opera Prima Alexandru Tatos

Urma, regia Dorian Boguţă

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

● Premiul Speranţe Cinematografice

Vânătoarea de cerbi, regia Andrei Olănescu

Împreună, regia Alma Buhagiar

Doi fără, regia Miruna Minculescu

În 1963, an în care scenaristul Dumitru Carabăţ era distins, alături de Henri Colpi, cu Premiul pentru cel Mai Bun Scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes pentru ecranizarea romanului Codin de Panait Istrati, din iniţiativa unor cineaşti ca Paul Călinescu, Liviu Ciulei, Mircea Drăgan, Mihnea Gheorghiu, Ion Popescu Gopo (el însuşi premiat la Cannes, în 1957, pentru Scurtă Istorie) şi Victor Iliu a fost înfiinţată Asociaţia Cineaştilor din România.

După ce, în anul 1970, debutau în cinematografie cu Apa ca un bivol negru,documentarul manifest al unei noi generaţii de cineaşti, pe atunci tineri absolvenţi ai IATC (UNATC de azi), denumită ulterior ”generaţia '70", din care făceau parte Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Iosif Demian, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Roxana Pană, Dan Piţa, Dinu Tănase, Mircea Veroiu, ACIN a organizat prima sa Gală în 1971, în care premia performanţele cinematografiştilor români.

”Marele Premiu a fost conferit din anul 1971 şi până azi unor filme de referinţă, care au marcat istoria filmului românesc, precum Mihai Viteazul (1971, regia Sergiu Nicolaescu), Puterea şi Adevărul (1972, regia Manole Marcus), Prin cenuşa imperiului (1976, regia Andrei Blaier), Probă de microfon (1979, regia Mircea Daneliuc), Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (1980, regia Malvina Urşianu), Faleze de nisip (1983, regia Dan Piţa), Horea (1984, regia Mircea Mureşan), Pas in doi (1985, regia Dan Piţa), Moromeţii (1987, regia Stere Gulea), Iacob (1988, regia Mircea Daneliuc), De ce trag clopotele, Mitică? (1981, interzis până în 1990, regia Lucian Pintilie), O vară de neuitat (1994, regia Lucian Pintilie), Filantropica (2002, regia Nae Caranfil), Moartea domnului Lăzărescu (2005, Cristi Puiu), A fost sau n-a fost (2006, regia Corneliu Porumboiu), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007, regia Cristian Mungiu), Poziţia copilului (2013, regia Călin Peter Netzer), Bucureşti non stop (2015, regia Dan Chişu), Sieranevada (2016, Cristi Puiu), La Gomera (2019, regia Corneliu Porumboiu)“, a subliniat Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. 

Gala UCIN 2021 va avea loc pe 20 septembrie 2021, la Opera Naţională Bucureşti. 



Citeste si:

Iată filmele româneşti nominalizate la Gala Premiilor UCIN 2021

De 50 de ani, Uniunea Cineaştilor din România recunoaşte valorile filmului românesc, le aduce în atenţia publicului cinefil şi a presei şi premiază în fiecare an producţiile cinematografice din anul precedent, într-o Gală care împlineşte 49 de ediţii în 2021.

Un juriu de profesionişti, alcătuit din: actriţa Tora Vasilescu, criticul de film Mihai Fulger, directorul de imagine Gabriel Kosuth, regizorul Doru Niţescu, prezidat de academicianul Răzvan Theodorescu, a întocmit o listă de nominalizări ale celor mai remarcabile realizări pe toate tronsoanele de producţie cinematografică.

Nominalizările la Premiile UCIN pentru anul 2020 sunt:

● Marele Premiu şi Trofeul UCIN

5 minute, regia Dan Chişu

Malmkrog, regia Cristi Puiu

Ivana cea groaznică, regia Ivana Mladenovici

● Premiul Special al Juriului

Tipografic Majuscul, regia Radu Jude

Mia îşi ratează răzbunarea, regia Bogdan Theodor Olteanu

Colectiv, regia Alexander Nanau

● Premiul pentru Regie Lucian Pintilie

Cristi Puiu, pentru regia filmului Malmkrog

Radu Jude, pentru regia filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru regia filmului 5 minute

● Premiul pentru Scenariu

Radu Jude, Gianina Cărbunariu, pentru scenariul filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru scenariul filmului 5 minute

Bogdan Theodor Olteanu, pentru scenariul filmului Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Montaj

Alexander Nanau, George Cragg, Dana Bunescu, pentru montajul filmului Colectiv

Letiţia Ştefănescu, pentru montajul filmului 5 minute

Andrei Gorgan, pentru montajul filmului Acasă

● Premiul pentru Imagine

Tudor Vladimir Panduru, pentru imaginea filmului Malmkrog

Adrian Silişteanu, pentru imaginea filmului 5 minute

Daniel Şerbănică, pentru imaginea filmului Gottlieb

● Premiul pentru Costume

Oana Păunescu, pentru costumele filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru costumele filmului Caligula

Mălina Ionescu, pentru costumele filmului Urma

● Premiul pentru Decor

Irina Moscu, pentru decorul filmului Tipografic Majuscul

Cristina Barbu, pentru decorul filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru decorul filmului Caligula

● Premiul pentru Muzică Originală Adrian Enescu

Marius Leftărache, Matei Stratan, Cristina Chiosea, pentru muzica filmului Urma

Petru Mărgineanu, pentru muzica filmului Graniţa morţii, regia Cătălin Apostol

Cristian Lolea, pentru muzica filmului Grădina Sovietică, regia Dragoş Turea

● Premiul pentru Coloană Sonoră

Alexandru Dumitru, pentru coloana sonoră a filmului Urma

Marius Leftărache, pentru coloana sonoră a filmului 5 minute

Mihai Grecea, Florin Tăbăcaru, Angelo Dos Santos, Michel Schillings, Kyan Bayani pentru coloana sonoră a filmului Colectiv

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Principal

Ioana Bugarin, pentru rolul Mia din Mia îşi ratează răzbunarea

Daniela Nane, pentru rolul Cesonia din Caligula

Maria Popistaşu, pentru rolul Eli din Kaimos

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Principal

Teo Corban, pentru rolul Mihnea Nicoară din Urma

Mihai Călin, pentru rolul Nicu Holban din 5 minute

Şerban Lazarovici, pentru rolul Mugur Călinescu din Tipografic Majuscul

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Secundar

Irina Rădulescu, pentru rolul Ana din Urma

Elvira Deatcu, pentru rolul Maria Holban din 5 minute

Victoria Cociaş, pentru rolul Babette din Gottlieb

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Secundar

Emanuel Pârvu, pentru rolul Coman din 5 minute

Istvan Teglas, rolul Istvan din Malmkrog

Adrian Nicolae, rolul Pavel din Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Film Documentar

Colectiv, regia Alexander Nanau

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

Lemn, regia Monica Lăzurean

Gorgan, regia Michaela Kirst, Ebba Sinzinger

● Premiul pentru Film de Televiziune

Cine eşti tu, Cătălina Ecaterina - Teodoroiu?, regia Cornel Mihalache

Miluţă Gheorghiu , regia Andreea Ştiliuc

Caligula, regia Silviu Jicman

● Premiul pentru Film de Animaţie

Moartea şi cavalerul, regia Radu Gaciu

Oaspeţii, regia Răzvan Aprozeanu

Cântec de leagăn, regia Paul Mureşan

● Premiul pentru Scurmetraj de Ficţiune

Kaimos, regia Sara Tsorakidis

În noapte, regia Ana Pasti

Bucureştiul văzut de sus, regia Andrei Răuţu

● Premiul Opera Prima Alexandru Tatos

Urma, regia Dorian Boguţă

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

● Premiul Speranţe Cinematografice

Vânătoarea de cerbi, regia Andrei Olănescu

Împreună, regia Alma Buhagiar

Doi fără, regia Miruna Minculescu

În 1963, an în care scenaristul Dumitru Carabăţ era distins, alături de Henri Colpi, cu Premiul pentru cel Mai Bun Scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes pentru ecranizarea romanului Codin de Panait Istrati, din iniţiativa unor cineaşti ca Paul Călinescu, Liviu Ciulei, Mircea Drăgan, Mihnea Gheorghiu, Ion Popescu Gopo (el însuşi premiat la Cannes, în 1957, pentru Scurtă Istorie) şi Victor Iliu a fost înfiinţată Asociaţia Cineaştilor din România.

După ce, în anul 1970, debutau în cinematografie cu Apa ca un bivol negru,documentarul manifest al unei noi generaţii de cineaşti, pe atunci tineri absolvenţi ai IATC (UNATC de azi), denumită ulterior ”generaţia '70", din care făceau parte Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Iosif Demian, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Roxana Pană, Dan Piţa, Dinu Tănase, Mircea Veroiu, ACIN a organizat prima sa Gală în 1971, în care premia performanţele cinematografiştilor români.

”Marele Premiu a fost conferit din anul 1971 şi până azi unor filme de referinţă, care au marcat istoria filmului românesc, precum Mihai Viteazul (1971, regia Sergiu Nicolaescu), Puterea şi Adevărul (1972, regia Manole Marcus), Prin cenuşa imperiului (1976, regia Andrei Blaier), Probă de microfon (1979, regia Mircea Daneliuc), Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (1980, regia Malvina Urşianu), Faleze de nisip (1983, regia Dan Piţa), Horea (1984, regia Mircea Mureşan), Pas in doi (1985, regia Dan Piţa), Moromeţii (1987, regia Stere Gulea), Iacob (1988, regia Mircea Daneliuc), De ce trag clopotele, Mitică? (1981, interzis până în 1990, regia Lucian Pintilie), O vară de neuitat (1994, regia Lucian Pintilie), Filantropica (2002, regia Nae Caranfil), Moartea domnului Lăzărescu (2005, Cristi Puiu), A fost sau n-a fost (2006, regia Corneliu Porumboiu), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007, regia Cristian Mungiu), Poziţia copilului (2013, regia Călin Peter Netzer), Bucureşti non stop (2015, regia Dan Chişu), Sieranevada (2016, Cristi Puiu), La Gomera (2019, regia Corneliu Porumboiu)“, a subliniat Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. 

Gala UCIN 2021 va avea loc pe 20 septembrie 2021, la Opera Naţională Bucureşti. 



Citeste si:

Moartea misterioasă a unui om de ştiinţă chinez care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID înainte ca pandemia să fie declarată

Yusen Zhou, unul dintre oamenii de ştiinţă chinezi care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID-19, înainte ca pandemia să fie declarată, a murit în mod misterios câteva săptămâni mai târziu, potrivit presei străine.


Primul caz de Covid a fost raportat la Wuhan în decembrie 2019 - dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a declarat o pandemie decât pe 11 martie 2020.

Înseamnă că brevetul de vaccin a fost depus la scurt timp după ce China a recunoscut pentru prima dată că virusul SARS-CoV-2 se transmite de la om la om, şi cu două săptămâni înainte de declararea oficială a unei pandemii, scrie The Sun. 
 
Potrivit The Asutralian, omul de ştiinţă militar Yusen Zhou „a lucrat îndeaproape” cu cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan, inclusiv cu directorul instituţiei, Shi Zhengli - supranumită „batwoman” pentru munca ei privind coronavirusul la lilieci. 
 
Presa internaţională relatează că Zhou a murit în mod misterios la mai puţin de trei luni după ce a depus brevetul pentru vaccin. De asemenea, potrivit The New York Post, moartea lui Zhou în luna mai a anului trecut a fost menţionată vag în presa din China, în ciuda faptului că a fost unul dintre cei mai importanţi oamenii de ştiinţă din ţară.
 
The US will be investigating whether the virus was accidentally released from the lab
 

Informaţiile prezentate de jurnaliştii australieni indică faptul că vaccinul împotriva COVID-19 ar fi ajuns pe mâna chinezilor la scurt timp de la înmulţirea cazurilor în ţară. 

În trecut, Zhou a mai lucrat în instituţii din SUA, inclusiv la Universitatea din Minnesota şi la un centru din New York. 

În ultimele luni, teoria că noul coronavirus ar fi fost scăpat dintr-un laborator a ieşit la suprafaţă. Noul preşedinte al SUA, Joe Biden, a ordonat agenţiilor de informaţii să lanseze o anchetă pentru a stabili dacă noul coronavirus a fost creat de om. 

Noi dovezi, inclusiv rapoarte despre trei lucrători din laboratorul din Wuhan care s-au îmbolnăvit grav de simptome asemănătoare coronavirusului în noiembrie 2019, au forţat o reevaluare în rândul celor care se îndoiesc.

Guvernul chinez a decis să nu participe la investigaţiile ulterioare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Biden a denunţat China şi a făcut apel la aliaţi să ajute „să o îndemne pe China să participe la o investigaţie internaţională cuprinzătoare, transparentă, bazată pe dovezi şi să ofere acces la toate datele şi dovezile relevante”.

 



Citeste si:

Fiica unuia dintre răniţii de la Petromidia cere transfer în strănătate: „Sper să ne ajute, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”

Fiica unuia dintre bărbaţii răniţi în explozia de vineri de la rafinăria Petromidia din Năvodari încearcă să facă tot posibilul pentru a-şi transfera tatăl la o unitate medicală din afara ţării.

Două dintre persoanele rănite în explozia de vineri de la rafinărie se află la spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri pe 25-30% din suprafaţa corpului, în timp ce un alt rănit a fost operat şi este în afara oricărui pericol la Spitalul Judeţean din Constanţa, potrivit unui comunicat al Rompetrol. A patra victimă a suferit răni uşoare şi a fost externată.

Victimele exploziei sunt în stare stabilă, însă arsurile suferite sunt grave, susţine fiica unui bărbat care este internat la Spitalul Floreasca. Tatăl său are arsuri pe faţă, mâini şi picioare, dar şi pe căile respiratorii, potrivit Digi24. 

Tânăra le-a spus jurnaliştilor că îşi doreşte să îşi transfere tatăl într-un spital din străinătate, motiv pentru care a început demersul în acest sens. A obţinut diagnosticul în scris de la medici, însă acum trebuie să caute singură o clinică din afara ţării şi să rezolve problemele ce ţin de asigurarea medicală.

Până în acest moment, susţine ea, autorităţile nu au refuzat transferul, dar nici nu l-au aprobat: „Aşteptăm şi sper să ne ajute, ţinând cont de istoric, de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”.

De asemenea, şoţia celui de-al doilea bărbat internat la Spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri la nivelul spatelui, cere ca acesta să fie transferat în afară.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs vineri la rafinăria Petromidia, deţinută de grupul KMGI, fostul Rompetrol Group. Incendiul a avut loc la instalaţia de hidrofinare petrol motorină. Autorităţile au activa Planul Roşu de Intervenţie, iar localnicii au fost alertaţi prin mesaj RO-ALERT despre degajările mari de fum.

Un angajat al rafinăriei şi-a pierdut viaţa în acest incident.


Citeste si:

Cine e Emma Răducanu, surpriza turneului de la Wimbledon: „Bunica mea locuieşte încă în centrul Bucureştiului” FOTO

Emma Răducanu a devenit cea mai tânără jucătoare de tenis care reprezintă Marea Britanie şi care reuşeşte să ajungă în al patrulea tur de la Wimbledon, după ce a învins-o, sâmbătă, pe Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA).

Sorana Cîrstea a fost învinsă sâmbătă cu 6-3, 7-5, în runda a treia a turneului de la Wimbledon, de tânăra jucătoare britanică de origine română Emma Răducanu. Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA), care în turul anterior obţinuse calificarea în faţa belarusei Victoriei Azarenka a 12-a favorită, a pierdut acum în faţa unei tinere de 18 ani, locul 338 WTA, aflate la prima sa participare la un turneu de Mare Şlem, după ce a primit un wildcard.

 
GALERIE FOTO
 
„Am rămas fără cuvinte acum. Nu ştiu cum să reacţionez. Sunt atât de recunoscătoare pentru tot sprijinul primit. Este, de departe, cel mai important teren pe care am jucat, dar cred că am gestionatul momentul destul de bine. Când îmi făceam bagajele pentru bulă, părinţii m-au întrebat 'nu-ţi iei cam mult echipament la tine?'. Acum, cred că e cazul să bag la spălat”, a spus Emma Răducanu stârnind hohote de rîs.
 

În turul patru, Emma Răducanu va juca împotriva australiencei Ajla Tomljanovic (75 WTA).

Britanicii sunt entuziasmaţi. Emma Răducanu este noua senzaţie a sportului alb. Tânăra este considerată de Steve Tignor, editorialist la Tennis.com, „o jucătoare cu pedigree pentru tenis”, scrie digisport.ro.

Emma, născută în Canada, din tată român şi mamă chinezoiacă 

Emma este născută în Canada, ca şi Bianca Andreescu, o altă jucătoare de origine română care făcea senzaţie acum câţiva ani în tenisul mondial.

Emma Răducanu s-a mutat însă cu părinţii săi în Kent, Anglia, când avea doi ani, iar de câţiva ani beneficiază de sprijinul federaţiei britanice de tenis, care a văzut un mare potenţial la ea. Tânăra de 18 ani este un simbol al societăţii multiculturale britanice, scrie The Daily Mail vorbind despre performanţa ei „electrizantă” de la Wimbledon. În urmă cu două luni, Emma Răducanu încă dădea examene la şcoală, la matematică, economie, şi până acum o lună nici măcar nu jucase în vreun turneu important WTA, remarcă publicaţia.

Emma Răducanu este şi o elevă strălucită. Urmează una dintre cele mai dificile şcoli din Marea Britanie, dar ţine morţiş să fie printre cei mai buni. „Părinţii mei au fost destul de stricţi, nu doar cu tenisul, ci cu toate. Cred că am dezvoltat această mentalitate de la o vârstă mică”, a declarat ea.

Emma Răducanu vine de câteva ori pe an în România

Tatăl său este român, iar mama chinezoaică, ambii cu studii universitare, şi de la ei spune sportiva că a dobândit puterea mentală.

„Bunica mea, mamaia, locuieşte încă în centrul Bucureştiului. O vizitez de câteva ori pe an, stau cu ea. Chiar este frumos. Ca să fiu sinceră, îmi place mâncarea (n.r. românească). Adică, mâncarea este incredibilă! Şi gătitul bunicii mele este, de asemenea, ceva special. Am legături cu Bucureştiul”, le-a mărturisit Emma Răducanu jurnaliştilor britanici. 

Deşi îi place foarte mult de Ana Ivanovic, fosta elevă a antrenorului său, Nigel Sears, cele două sportive de la care se inspiră tânăra jucătoare sunt Simona Halep şi Na Li.

 

„O apreciez cu adevărat pe Simona Halep datorită mişcării sale. Cred că şi dacă am un joc bun şi o mulţime de lovituri puternice, aş vrea să am mai mult din condiţia fizică şi viteza Simonei Halep”, a declarat Emma Răducanu, citată de digisport.ro.

 



Citeste si: