Moartea misterioasă a unui om de ştiinţă chinez care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID înainte ca pandemia să fie declarată

Yusen Zhou, unul dintre oamenii de ştiinţă chinezi care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID-19, înainte ca pandemia să fie declarată, a murit în mod misterios câteva săptămâni mai târziu, potrivit presei străine.


Primul caz de Covid a fost raportat la Wuhan în decembrie 2019 - dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a declarat o pandemie decât pe 11 martie 2020.

Înseamnă că brevetul de vaccin a fost depus la scurt timp după ce China a recunoscut pentru prima dată că virusul SARS-CoV-2 se transmite de la om la om, şi cu două săptămâni înainte de declararea oficială a unei pandemii, scrie The Sun. 
 
Potrivit The Asutralian, omul de ştiinţă militar Yusen Zhou „a lucrat îndeaproape” cu cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan, inclusiv cu directorul instituţiei, Shi Zhengli - supranumită „batwoman” pentru munca ei privind coronavirusul la lilieci. 
 
Presa internaţională relatează că Zhou a murit în mod misterios la mai puţin de trei luni după ce a depus brevetul pentru vaccin. De asemenea, potrivit The New York Post, moartea lui Zhou în luna mai a anului trecut a fost menţionată vag în presa din China, în ciuda faptului că a fost unul dintre cei mai importanţi oamenii de ştiinţă din ţară.
 
The US will be investigating whether the virus was accidentally released from the lab
 

Informaţiile prezentate de jurnaliştii australieni indică faptul că vaccinul împotriva COVID-19 ar fi ajuns pe mâna chinezilor la scurt timp de la înmulţirea cazurilor în ţară. 

În trecut, Zhou a mai lucrat în instituţii din SUA, inclusiv la Universitatea din Minnesota şi la un centru din New York. 

În ultimele luni, teoria că noul coronavirus ar fi fost scăpat dintr-un laborator a ieşit la suprafaţă. Noul preşedinte al SUA, Joe Biden, a ordonat agenţiilor de informaţii să lanseze o anchetă pentru a stabili dacă noul coronavirus a fost creat de om. 

Noi dovezi, inclusiv rapoarte despre trei lucrători din laboratorul din Wuhan care s-au îmbolnăvit grav de simptome asemănătoare coronavirusului în noiembrie 2019, au forţat o reevaluare în rândul celor care se îndoiesc.

Guvernul chinez a decis să nu participe la investigaţiile ulterioare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Biden a denunţat China şi a făcut apel la aliaţi să ajute „să o îndemne pe China să participe la o investigaţie internaţională cuprinzătoare, transparentă, bazată pe dovezi şi să ofere acces la toate datele şi dovezile relevante”.

 



Citeste si:

Fiica unuia dintre răniţii de la Petromidia cere transfer în strănătate: „Sper să ne ajute, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”

Fiica unuia dintre bărbaţii răniţi în explozia de vineri de la rafinăria Petromidia din Năvodari încearcă să facă tot posibilul pentru a-şi transfera tatăl la o unitate medicală din afara ţării.

Două dintre persoanele rănite în explozia de vineri de la rafinărie se află la spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri pe 25-30% din suprafaţa corpului, în timp ce un alt rănit a fost operat şi este în afara oricărui pericol la Spitalul Judeţean din Constanţa, potrivit unui comunicat al Rompetrol. A patra victimă a suferit răni uşoare şi a fost externată.

Victimele exploziei sunt în stare stabilă, însă arsurile suferite sunt grave, susţine fiica unui bărbat care este internat la Spitalul Floreasca. Tatăl său are arsuri pe faţă, mâini şi picioare, dar şi pe căile respiratorii, potrivit Digi24. 

Tânăra le-a spus jurnaliştilor că îşi doreşte să îşi transfere tatăl într-un spital din străinătate, motiv pentru care a început demersul în acest sens. A obţinut diagnosticul în scris de la medici, însă acum trebuie să caute singură o clinică din afara ţării şi să rezolve problemele ce ţin de asigurarea medicală.

Până în acest moment, susţine ea, autorităţile nu au refuzat transferul, dar nici nu l-au aprobat: „Aşteptăm şi sper să ne ajute, ţinând cont de istoric, de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”.

De asemenea, şoţia celui de-al doilea bărbat internat la Spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri la nivelul spatelui, cere ca acesta să fie transferat în afară.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs vineri la rafinăria Petromidia, deţinută de grupul KMGI, fostul Rompetrol Group. Incendiul a avut loc la instalaţia de hidrofinare petrol motorină. Autorităţile au activa Planul Roşu de Intervenţie, iar localnicii au fost alertaţi prin mesaj RO-ALERT despre degajările mari de fum.

Un angajat al rafinăriei şi-a pierdut viaţa în acest incident.


Citeste si:

Cine e Emma Răducanu, surpriza turneului de la Wimbledon: „Bunica mea locuieşte încă în centrul Bucureştiului” FOTO

Emma Răducanu a devenit cea mai tânără jucătoare de tenis care reprezintă Marea Britanie şi care reuşeşte să ajungă în al patrulea tur de la Wimbledon, după ce a învins-o, sâmbătă, pe Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA).

Sorana Cîrstea a fost învinsă sâmbătă cu 6-3, 7-5, în runda a treia a turneului de la Wimbledon, de tânăra jucătoare britanică de origine română Emma Răducanu. Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA), care în turul anterior obţinuse calificarea în faţa belarusei Victoriei Azarenka a 12-a favorită, a pierdut acum în faţa unei tinere de 18 ani, locul 338 WTA, aflate la prima sa participare la un turneu de Mare Şlem, după ce a primit un wildcard.

 
GALERIE FOTO
 
„Am rămas fără cuvinte acum. Nu ştiu cum să reacţionez. Sunt atât de recunoscătoare pentru tot sprijinul primit. Este, de departe, cel mai important teren pe care am jucat, dar cred că am gestionatul momentul destul de bine. Când îmi făceam bagajele pentru bulă, părinţii m-au întrebat 'nu-ţi iei cam mult echipament la tine?'. Acum, cred că e cazul să bag la spălat”, a spus Emma Răducanu stârnind hohote de rîs.
 

În turul patru, Emma Răducanu va juca împotriva australiencei Ajla Tomljanovic (75 WTA).

Britanicii sunt entuziasmaţi. Emma Răducanu este noua senzaţie a sportului alb. Tânăra este considerată de Steve Tignor, editorialist la Tennis.com, „o jucătoare cu pedigree pentru tenis”, scrie digisport.ro.

Emma, născută în Canada, din tată român şi mamă chinezoiacă 

Emma este născută în Canada, ca şi Bianca Andreescu, o altă jucătoare de origine română care făcea senzaţie acum câţiva ani în tenisul mondial.

Emma Răducanu s-a mutat însă cu părinţii săi în Kent, Anglia, când avea doi ani, iar de câţiva ani beneficiază de sprijinul federaţiei britanice de tenis, care a văzut un mare potenţial la ea. Tânăra de 18 ani este un simbol al societăţii multiculturale britanice, scrie The Daily Mail vorbind despre performanţa ei „electrizantă” de la Wimbledon. În urmă cu două luni, Emma Răducanu încă dădea examene la şcoală, la matematică, economie, şi până acum o lună nici măcar nu jucase în vreun turneu important WTA, remarcă publicaţia.

Emma Răducanu este şi o elevă strălucită. Urmează una dintre cele mai dificile şcoli din Marea Britanie, dar ţine morţiş să fie printre cei mai buni. „Părinţii mei au fost destul de stricţi, nu doar cu tenisul, ci cu toate. Cred că am dezvoltat această mentalitate de la o vârstă mică”, a declarat ea.

Emma Răducanu vine de câteva ori pe an în România

Tatăl său este român, iar mama chinezoaică, ambii cu studii universitare, şi de la ei spune sportiva că a dobândit puterea mentală.

„Bunica mea, mamaia, locuieşte încă în centrul Bucureştiului. O vizitez de câteva ori pe an, stau cu ea. Chiar este frumos. Ca să fiu sinceră, îmi place mâncarea (n.r. românească). Adică, mâncarea este incredibilă! Şi gătitul bunicii mele este, de asemenea, ceva special. Am legături cu Bucureştiul”, le-a mărturisit Emma Răducanu jurnaliştilor britanici. 

Deşi îi place foarte mult de Ana Ivanovic, fosta elevă a antrenorului său, Nigel Sears, cele două sportive de la care se inspiră tânăra jucătoare sunt Simona Halep şi Na Li.

 

„O apreciez cu adevărat pe Simona Halep datorită mişcării sale. Cred că şi dacă am un joc bun şi o mulţime de lovituri puternice, aş vrea să am mai mult din condiţia fizică şi viteza Simonei Halep”, a declarat Emma Răducanu, citată de digisport.ro.

 



Citeste si:

Vladimir Putin a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a Rusiei. Potrivit acesteia, „forţe distructive” interne şi externe încearcă să destabilizeze ţara

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a ţării, care constată că „forţe distructive” interne şi externe încearcă să folosească actualele provocări pentru a destabiliza Rusia, transmite sâmbătă EFE.

Documentul, de 43 de pagini, publicat sâmbătă pe portalul digital de informaţii guvernamentale, subliniază că sporirea infrastructurii militare a NATO în apropierea frontierelor ruse şi exerciţiile pentru posibila folosire a armelor nucleare împotriva Rusiei cresc ameninţările militare cu care se confruntă ţara.

„Forţe distructive din exterior şi din interiorul ţării încearcă să folosească dificultăţile socio-economice obiective în Federaţia Rusă pentru a stimula procese sociale negative şi pentru a agrava conflicte interetnice şi interconfesionale”, se menţionează în text.

Noua Strategie, care o înlocuieşte pe cea aprobată la 31 decembrie 2015, semnalează că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor este însoţită de posibilitatea sporirii ameninţărilor pentru siguranţa cetăţenilor, a societăţii şi a statului.

„Folosirea în Federaţia Rusă a tehnologiilor informaţiei şi a echipamentelor de telecomunicaţii străine creşte vulnerabilitatea resurselor informatice ruse, inclusiv instalaţiile de infrastructură critice”, se menţionează în document, potrivit Agerpres. 

Pentru a face faţă acestei provocări, noua strategie îşi propune să sporească securitatea şi stabilitatea sistemului de alimentare cu energie, a sectorului rus de internet şi a altor infrastructuri, precum şi să blocheze controlul străin asupra funcţionării acestor sisteme.

În ceea ce priveşte securitatea economică, documentul subliniază nevoia de „a depăşi dependenţa critică a economiei ruse de importul de tehnologii şi echipamente” şi de a întări sistemul financiar al ţării şi suveranitatea sa. În acest scop, printre alte măsuri, noua strategie are în vedere reducerea folosirii dolarului american în comerţul cu străinătatea.

Noua strategie include şi un capitol referitor la „apărarea valorilor etico-spirituale tradiţionale ruse, a culturii şi memoriei istorice” şi acuză Statele Unite şi aliaţii lor că atentează la aceste valori. „Sabotajul informativo-psihologic şi ‘occidentalizarea’ culturii sporesc pericolul ca Federaţia Rusă să-şi piardă suveranitatea culturală”, avertizează documentul.



Citeste si:

Alfred Simonis, după scandalul de la alegerile PNL: Caragiale ar fi cu siguranţă invidios că epigonii Brătienilor au reuşit să depăşească în ridicol personajele sale

Referindu-se la scandalul de la alegerile PNL Timişoara, preşedintele PSD Timiş şi lider al deputaţilor social-democraţi, Alfres Simonis este de părere că este jenant pentru un preşedinte de partid şi chiar de Consiliu Judeţean să fie huiduit de proprii colegi şi că vorbele grele aruncate de cele două tabere discerditează PNL.

„De mult nu am mai avut în politica românească scene tragi-comice ca astăzi, la tentativa de conferinţă municipală a PNL Timişoara. Firme de paza, cefe late, poliţie, îmbrânceli, huiduieli, zeci de oameni ţinuţi afară în ploaie - aşa a arătat jalnicul spectacol servit de liberalii din Timiş. Caragiale ar fi cu siguranţă invidios că epigonii Brătienilor au reuşit să depăşească în ridicol grotescul personajelor sale. Filmările de la faţa locului te duc cu gândul la birtul din Dudeştii Noi (localitate din care provine liderul interimar al PNL Timiş, Alin Nica - n.r.) sau la o încăierare între nuntaşi băuţi la o sală de evenimente din Sânnicolaul Mare şi nicidecum la un eveniment public, desfăşurat în cel mai civilizat oraş al ţării”, a scris pe Facebook, Alfred Simonis.
 
Liderul social-democrat din Timiş a mai arătat că nu îl bucură ”circul” din PNL Timişoara pentru că în politică este nevoie de interlocutori serioşi şi responsabili.
 
„Nu ne bucură circul de la PNL Timişoara, pentru că în politică este nevoie de interlocutori serioşi şi responsabili, chiar dacă sunt adversari ideologici. Este jenant pentru un lider de partid, ditamai preşedintele de Consiliu Judeţean, să fie huiduit la scenă deschisă de colegii de partid, să fie considerat hoţ şi să i se ceară demisia! Vorbele grele aruncate in spaţiul public de cele două tabere din PNL discreditează pe termen lung acest partid în Timişoara şi ne dezvăluie nişte lideri infantili, incapabili să fie credibili măcar in faţa propriilor colegi, căci despre performanţe administrative nu cred că are rost să mai vorbim!”, a mai scris Simonis.
 
Alegerile pentru conducerea PNL Timişoara au fost programate sâmbătă, însă taberele celor doi candidaţi pentru funcţia de preşedinte, Raul Ambruş şi Cosmin Tabără, nu s-au înţeles din cauza numărului delegaţilor prezenţi. Preşedintele interimar al PNL Timiş, Alin Nica a anunţat că suspendă alegerile şi a părăsit sala alături de susţinătorii lui Cosmin Tabără. În sală au rămas, totuşi, susţinătorii lui Raul Ambruş care au format o nouă comisie de alegeri şi astfel l-au ales pe Ambruş lider al PNL Timişoara.
 
Alin Nica a declarat că vor urma măsuri de sancţionare în filială, chiar excluderi din partid, după scandalul de la conferinţa de alegeri a PNLTimişoara. Nica a mai anunţat că va face şi plângeri penale după ce a dispărut inclusiv ştampila partidului.


Citeste si:

Plaje „la liber”, ca acum 30 de ani, pe litoralul românesc. Explicaţia şefului Gărzii de Mediu şi implicaţiile asupra antreprenorilor HoReCa

Plajele pe litoral au fost lărgite considerabil. Asta a creat, practic, un teritoriu nou pentru România, dar a adus şi o problemă nemaiîntâlnită: aceste suprafeţe nu sunt cadastrate, nu figurează în acte şi, deci, nu pot fi concesionate. Vor fi plaje „la liber”, ca acum 30 de ani, observă şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„Dacă te duci la OCPI (oficiul de cadastru), nu le regăseşti acolo, e un teritoriu care nu e cadastrat şi este o noutate pentru noi. Trebuie să vedem mai departe modul în care se desfăşoară aceste acţiuni ale statului, relaţia noastră cu cei care vor să folosească aceste plaje. E un subiect sensibil. Odată ce tu, statul român, nu ai act de proprietate, nu poţi să închei contracte. Acel pământ nou al României nu are act de proprietate, pentru că este mult prea nou. Şi lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să faci măsurători, să vii cu nişte studii”, a explicat şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, la Digi24. 

Vacanţa deja a venit şi oamenii vor merge la plajă, iar cei din HoReCa ar vrea să concesioneze aceste terenuri, numai că în situaţia de faţă nu se poate. Aşa se face că vom avea plaje „la liber”, aşa cum era acum 30 de ani. Oamenii se vor putea aşeza „la liber”, spune Berceanu. 

Cadastrarea acestor terenuri nu este chiar simplă, pentru că peste câţiva ani, ne-am putea trezi că natura a „furat” din ceea ce am construit.  

„Este o noutate pentru noi, dar trebuie să ne adaptăm repede şi sunt mai multe instituţii ale statului implicate aici. Vrem să vedem şi evoluţia. Spui: uite, avem 50 de metri de plajă, dar trebuie să vedem şi eroziunea vântului şi a apei, că s-ar putea ca noi să cadastrăm 50 de metri şi în doi ani să fie doar 30 de metri”,  a arătat Octavian Berceanu.

Cine face curăţenie pe plajele noi, neconcesionate?

Şi se mai pune o problemă: cine face curat pe aceste plaje? De obicei, concesionarul face curăţenie în zona pe care o concesionează, dar dacă aceste plaje nu pot fi închiriate încă, ce se întâmplă?

„În primul rând, când vorbim de curăţenie vorbim de UAT, de Primărie. Mai sunt şi Apele Române, pentru că plajele acestea ţin de Apele Române, până la urmă. Şi atunci, fiecare primărie şi Apele Române trebuie să găsească soluţii comune, astfel încât aceste plaje să fie curăţate. În momentul de faţă, cred că UAT-ul ar trebui să fie cel mai implicat. Taxele şi impozitele, probabil în viitor, vor merge la UAT”, spune şeful Gărzii de Mediu.

Mamaia are o plajă nouă de 50 de hectare

În urma lucrărilor de lărgire, staţiunea Mamaia va avea din acest sezon estival o suprafaţă de plajă nouă de peste 50 de hectare.

Lucrările fac parte din proiectul „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”, implementat de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, care presupune lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai.

Proiectul, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, are o valoare de 3,8 miliarde de lei.



Citeste si:

FOTO Femeia care vrea să doboare recordul pentru cele mai mari şolduri din lume: Când oamenii îmi spun că sunt grasă, nu reacţionez. Pentru că sunt

Bobbi-Jo Westley, din York, Pennsylvania, Statele Unite ale Americii, vrea să devină femeia cu cele mai mari şolduri din lume. În vârstă de 45 de ani, femeia a vorbit despre despre ţelul ei de a doborî recordul, în ciuda avertismentelor medicilor.

Recordul pentru cele mai mari şolduri e deţinut, din 2013, de Mikel Ruffinelli, din Los Angeles, potrivit Daily Mail. 

Bobbi, În vârstă de 45 de ani, a recunoscut că îi e teamă să moară, însă că e pregătită să facă orice pentru a-şi atinge ţelul. Ea a detaliat planurile sale într-un mini-documentar publicat pe canalul de YouTube Truly.

Ce grosime are corpul Bobbi-Jo Westley

Bobbi cântăreşte aproape 246 de kg şi are o circumferinţă a şoldurilor de 2.41 m. Recordul, deţinut de Ruffinelli, e de 2.51 m.

”Şoldurile mele mă fac unică. Mă fac pe mine ”mine". Când am realizat că sunt bărbaţi în lume cărora le place forma mea, am fost surprinsă,” a declarat Bobbi, care este căsătorită. Potrivit Daily Mail, femeia poate să câştige şi 2.000 de dolari pe oră în timpul sesiunilor web cu fanii săi.

”Primesc tot felul de cadouri şi mesaje de la fani, unii dintre ei mă întreabă dacă vreau să mă căsătoresc cu ei, ceea ce e cam greu, pentru că deja am un soţ,” a continuat ea. "Atunci când oamenii de pe reţelele de socializare îmi spun că sunt grasă, nu reacţionez. Pentru că sunt grasă.”

 

Femeia are probleme mari de sănătate din cauza greutăţii sale. Tocmai de aceea doctorii i-au recomandat să nu iasă din casă, căci o simplă activitate fizică îi poate pune viaţa în pericol. Pentru a reveni la o greutate normală, medicii i-au recomandat o operaţie de micşorare a stomacului. Totuşi, femeia spune că nu va renunţa la visul ei de a intra în Cartea Recordurilor pentru cele mai mari şolduri din lume şi nu se va opri aici. 

"E ceva ce trebuie să fac. Vreau să-şi aducă lumea aminte de mine pentru ceva şi cred că am fost menită să am cele mai mari şolduri din lume. Ultima dată când am fost la doctor aveam 246 de kg. Dar să ai şolduri mari e cam dificil. Când urc sau cobor scările sau păşesc pragul uşilor, trebuie să mă întorc într-o parte.”, a declarat Bobbi. 



Citeste si:

Cum s-a comparat Orban cu Ronaldo: De când Real Madrid a renunţat la el, nu a mai câştigat niciun Champions League

Preşedintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Ludovic Orban, a reiterat, sâmbătă, că oamenii care reprezintă partidul la guvernare sunt hotărâţi de forurile statutare ale PNL. Ulterior, Orban a găsit şi o asemănare între el şi fotbalistul Cristiano Ronaldo, dar şi între PNL şi Real Madrid.

“Oamenii care ne reprezintă în guvernare sunt hotărâţi de forurile statutare ale PNL şi trebuie să acţioneze în numele forurilor statutare ale PNL. Este un lucru foarte important. Nu PNL trebuie să ţină cont de puterea administrativă care a fost încredinţată unor membri PNL de PNL în urma alegerilor. Niciun reprezentant al nostru într-o funcţie de demnitate publică sau într-o funcţie publică nu are dreptul să condiţioneze realizarea niciunui demers legal de o poziţionare politică sau alta, niciunui primar liberal nu poate să i se condiţioneze sprijinul legal de poziţionarea de-o parte sau alta, niciunui membru al PNL nu i se poate condiţiona susţinerea în cariera politică în funcţie de opţiunea politică pe care o are la un anumit moment”, a spus Orban, la şedinţa de alegeri interne din cadrul Organizaţiei PNL Neamţ.

Ludovic Orban a subliniat faptul că el nu a tranşat congresul PNL şi a făcut o trimitere la fotbalistul Cristiano Ronaldo. 

“Cei care urmează să decidă conducerea PNL la toate nivelele sunt membrii PNL. (...) Îl ştiţi pe Ronaldo. Ronaldo a jucat la Real Madrid. Cu Ronaldo Real Madrid a câştigat trei cupe Champions League. Real Madrid a decis să renunţe la Ronaldo, probabil că este prea bun sau nu are suflu nou. De când Real Madrid a renunţat la Ronaldo nu a mai câştigat niciun Champions League şi are mari probleme în campionatul intern. Stimaţi colegi, am încredere în dumneavoastră. Noi suntem PNL, noi suntem partidul care şi-a pus amprenta asupra evoluţiei moderne, noi suntem partidul care este coloana vertebrală a României şi singura forţă politică ce are capacitatea să ducă România pe drumul cel drept. (...) Alegeţi ceea ce este mai bine pentru PNL”, a afirmat Orban, potrivit PRO TV. 

În plus, Ludovic Orban a explicat şi faptul că el este garantul unităţii PNL.

“Există mai multe moduri de a conduce, un mod este de a conduce prin frică, ameninţând şi alt mod este de a conduce democratic, prin convingere, prin consultare, prin cointeresare. Eu am fost garantul unităţii PNL în toată perioada în care am condus PNL. La congres eu nu am ocupat toate poziţiile de conducere cu echipa mea, am permis unor colegi din echipa care a concurat cu mine să fie aleşi pe funcţii de conducere. Contracandidatul Cristian Buşoi imediat ce s-a eliberat un post de vicepreşedinte l-am susţinut să intre în echipa PNL. Unitatea PNL a fost pentru mine vitală, esenţială pentru reuşita noastră în toate alegerile pe care le-am făcut. (...) Noi suntem la guvernare pentru a guverna bine în România, pentru a realiza reformele la care ne-am angajat, pentru a finaliza toate proiectele de investiţii pe care ne-am angajat că le facem şi pentru a asigura şansa PNL să câştige toate alegerile din 2024”, a spus Ludovic Orban.



Citeste si:

Poluarea, ucigaşul invizibil. Anual, peste 23.000 de români mor prematur din cauza noxelor din aer

În ciuda semnalelor de alarmă trase de activiştii de mediu în ultimii ani, privind calitatea aerului din marile oraşe, autorităţile de la noi au continuat să ignore realitatea: zeci de mii de români mor prematur, în fiecare an, din cauza poluării. Mai mulţi specialişti în probleme de mediu ne spun ce soluţii avem pentru a remedia situaţia, Bucureştiul fiind unul dintre cele mai poluate oraşe din Uniunea Europeană.

Pandemia de COVID-19 a cauzat suferinţă umană, tulburări sociale şi pagube economice de neimaginat. Totuşi, propagarea actualei crize este fără precedent, noul coronavirus este doar cel mai recent dintr-un şir de boli care s-au manifestat în ultimele decenii. Ebola, HIV, SARS, gripa aviară şi gripa porcină – toate au provenit de la animale, iar dovezile cu privire la faptul că supraexploatarea resurselor naturale de către oameni este unul dintre factorii care au stat la baza răspândirii de noi maladii sunt din ce în ce mai numeroase. Schimbările apărute în modul de exploatare a terenurilor – în urma cărora contactul dintre flora şi fauna sălbatică, animale domestice şi oameni devine din ce în ce mai apropiat – facilitează răspândirea bolilor, inclusiv a noilor tulpini de bacterii şi virusuri, scrie Isabella Pratesi în WWF Italia, într-un articol intitulat „Degradarea naturii şi amplificarea pandemiilor“. 
 
Pandemia, strâns legată de distrugerea naturii 
 
Între timp, comerţul ilegal şi nereglementat cu animale sălbatice vii generează alte oportunităţi de contact periculoase între oameni şi bolile pe care le poartă aceste animale. Nu este nicio coincidenţă că multe dintre focarele de infecţie apărute în ultimul timp au avut originea în pieţe în care se comercializa o varietate de mamifere sălbatice şi domestice, păsări şi reptile, fapt care a generat condiţii propice pentru dezvoltarea de zoonoze – boli infecţioase care se pot transmite de la animale la oameni – mai noi şi pentru reapariţia unora mai vechi. Potrivit sursei citate, acest raport ilustrează legăturile între efectele generate de oameni asupra ecosistemelor şi biodiversităţii, pe de o parte, şi răspândirea anumitor boli, de cealaltă parte. Oamenii de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului că este ignorată tocmai cauza principală a pandemiilor: degradarea naturii. De aceea, o reflecţie profundă asupra relaţiei dintre oameni şi natură şi modul în care ne putem proteja mai bine în viitor ar fi o strategie mult mai ieftină şi mai eficientă de a opri răspândirea bolilor de la animale la oameni, scrie editorialistul Damian Carrington în „The Guardian“. 
 
Cât ne costă o pandemie 
 
Costul anual al prevenirii unor noi pandemii în următorul deceniu ar fi de 26 de miliarde de dolari, un preţ infim dacă ne gândim că suma reprezintă doar 2% din daunele financiare cauzate de COVID-19 până acum. Măsurile ar include protejarea pădurilor, stoparea comerţului ilegal cu animale sălbatice vii, protejarea animalelor de fermă de infecţii şi detectarea rapidă a bolilor în pieţele de animale vii. 
Toată lumea vorbeşte acum de educaţia sexuală. La fel de importantă este şi educaţia ecologică. Educaţia de mediu trebuie să şi-o însuşească toţi. Apoi, avem nevoie de un sistem coercitiv prin care indivizii care încalcă normele ecologice să fie pedepsiţi prin lege.
-Adrian Bîlbă, biolog
O singură ţară: planeta Terra 
 
Pe respectul faţă de natură mizează şi biologul Adrian Bîlbă care atrage atenţia că atunci când vine vorba de schimbări climatice, egoismul trebuie lăsat deoparte – oamenii ar trebui să realizeze că nu contează ţara în care se află, ci faptul că impart o planetă. Când vine vorba de mediu, e ca efectul fluturelui din teoria haosului: o mică schimbare într-o parte a lumii poate avea, după un timp, consecinţe nebănuite pe partea opusă a globului. 
 
„Pandemia de coronavirus este rezultatul lipsei de respect faţă de natură şi, mai mult, rezultatul evoluţiei tehnologice în corespondenţă cu nevoile noastre imediate, nu foarte înţelepte. Trebuie să înţelegem că nu mai trăim în ţări, ci trăim într-o singură ţară numită planeta Terra. Dat fiind că mijloacele de transport sunt disponibile oricui, un virus nou, din Hong Kong, ajunge repede în toată lumea, nu-l poţi opri cu nimic. Şi din acest motiv, epidemiologia umană (n.r. – ştiinţa care se ocupă de studiul bolilor şi circulaţia acestora), este relativ înapoiată. Ne-am mărginit să aflăm, de exemplu, că liliecii sunt sursă de coronavirusuri pentru toate mamiferele şi păsările. În consecinţă, am zis: «Gata, cu asta ştim totul». Mai sunt încă mii de coronavirusuri care încă nu s-au adaptat în noi şi este o chestiune de timp până o vor face. Din această perspectivă trebuie să fim deschişi, proactivi, să gândim în avans şi să înţelegem mai bine mecanismele naturale“, explică Adrian Bîlbă pentru „Weekend Adevărul“.
 
FOTO Facebook/Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
 
Suntem încă repetenţi la respectul faţă de natură, crede biologul, în ciuda faptului că, în pandemie, unii oameni au avut momente de reflecţie şi au devenit mai prietenoşi cu natura. Aceasta din urmă a avut un moment de respiro în pandemie, când nivelul de poluare a scăzut datorită carantinei şi restricţiilor de circulaţie impuse de autorităţi la nivel global. Iar exemplele s-au văzut pe tot globul: pe Bosfor, în Istanbul, Turcia, delfinii s-au întrecut în salturi pe apele dezgolite de traficul naval; în lagunele de pe coasta vestică a Albaniei, numărul de flamingo roz a fost de trei ori mai mare decât până atunci; pe canelele Veneţiei şi-au făcut apariţia meduze şi bancuri de peşti. „Din păcate, prea puţini dintre noi am învăţat de la această pandemie. Aşa, punctual, daca te întorci în stânga şi-n dreapta, şi te uiţi la anumiţi oameni, vezi că sunt schimbaţi, că sunt un pic mai iubitori de natură, mai apropiaţi de ea, mai bucuroşi de luxurianţa actuală. Din păcate, în mare parte, ne-am întors la vechile obiceiuri. Transporturile se reiau, este o afacere. Suntem o specie umblătoare, aşa ne-am dezvoltat, aşa am evoluat, făcând turism din Africa în Asia şi din Asia în Europa“, mai spune Bîlbă care adaugă că această circulaţie trebuie să se facă într-un mod mai sustenabil, folosind mai mult mijloace alternative de transport. 
 
Adrian Bîlbă; Foto: Facebook
May be an image of 1 person and sitting
   
Ne lipseşte educaţia ecologică
 
Dacă în alte ţări la baza poluării stă mai degrabă comerţul, pe plaiurile mioritice mai există o problemă – mai accentuată decât prin alte părţi ale lumii: aruncarea gunoaielor în natură. Edificatoare au fost imaginile postate la începutul acestei luni de Romsilva, de la acţiunea de curăţare a lacului Beliş- Fântânele din Munţii Apuseni. Dezolante, în acestea părea că bărcile voluntarilor sunt pe uscat, nicidecum pe apă, acoperită în totalitate de gunoaie. Două zile a durat acţiunea de curăţare, timp în care 120 de voluntari au lucrat în ture de câte opt ore pe uscat şi apă, pe jos sau în caiace. La final, s-au adunat 3.500 de saci de gunoaie. „Toată lumea vorbeşte acum de educaţia sexuală. La fel de importantă este şi educaţia ecologică. Educaţia de mediu trebuie să şi-o însuşească toţi. Apoi, avem nevoie de un sistem coercitiv prin care indivizii care încalcă normele ecologice să fie pedepsiţi prin lege. La noi nu se aplică amenzi usturătoare pentru aruncat pe jos sau pentru că spargi seminţe pe trotuar şi-n parcuri“, precizează Adrian Bîlbă. 
 
Poluarea, din nou în creştere
 
Nivelul poluării deasupra zonelor extrem de active din punct de vedere al emisiilor a scăzut semnificativ la începutul anului 2020, momentul implementării primelor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului. Un an mai târziu însă, activitatea poluantă a revenit la limitele pre-pandemice, iar emisiile au ajuns din nou la nivelul din 2019. „Acum, la peste un an de la începutul crizei COVID-19, după relaxarea restricţiilor, nivelul mediu de poluatori din aer a revenit şi este chiar în creştere faţă de perioada anterioară“, au transmis cei de la Agenţia Spaţială Europeană. 
 
De altfel, potrivit unui studiu publicat în luna martie de platforma globală privind calitatea aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa în 2020, iar capitala Bucureşti a ocupat poziţia 51 la nivel mondial. În rândul statelor membre, cea mai mare poluare a aerului din UE o au zonele urbane din Bulgaria, Polonia şi România. La nivel mondial, cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India), iar la polul opus, aerul cel mai curat este în insule din mijlocul oceanului, precum Insulele Virgine şi Noua Zeelandă, sau în capitalele ţărilor nordice Suedia şi Finlanda. Revenind în România, realitatea este înfricoşătoare: anual, peste 23.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului. 
 
Cauzele poluării 
 
Sursele directe ale poluării sunt traficul – cu un aport de peste 40% din cantitatea de praf generată în Bucureşti –, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, şantierele de construcţie vara – care nu respectă reglementările în vigoare – şi lipsa spaţiilor verzi – care contribuie la menţinerea nivelului de poluare constant, după cum explică, pentru „Weekend Adevărul“, Oana Neneciu, director executiv al asociaţiei Ecopolis, instituţie care deţine reţeaua aerlive.ro de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti cu ajutorul mai multor senzori. Pe lângă cele enumerate, dacă ne referim la capitala României, cauza principală a poluării aerulului o reprezintă arderile de deşeuri, mai spune Neneciu. „O cauză majoră despre care acum vorbeşte toată lumea, dar nu de prea mult timp, sunt aceste arderi de deşeuri care au loc atât în gospodării, cât şi pe câmpuri, arderi controlate, arderi necontrolate, arderi la gropi de gunoi ilegale şi aşa mai departe. Acestea sunt cele mai nocive. În urma acestori arderi, se degajă în aer cantităţi masive de substanţe toxice, şi asta afectează direct sănătatea populaţiei. Prin urmare, comunităţile expuse direct la aceste fenomene au cel mai mult de suferit. Vorbim de acest fenomen de un an şi 
jumătate, din cauza problemelor pe care le avem cu gestionarea deşeurilor“. 
 
Pe lângă sursele directe de poluare, o mare problemă, devenită ea însăşi o sursă de poluare, o reprezintă incapacitatea autorităţilor de a aplica legea şi de a pasa, în schimb, responsabilitatea de la o instituţie la alta, mai crede activista. „Nici nu mai vorbim de a o îmbunătăţi (n.r.– legea) şi de a gândi soluţii pe termen lung. Avem o reţea de monitorizare a calităţii aerului care este prost gestionată de ani de zile de către Ministerul Mediului, şi care nu pare să se amelioreze prea curând“. 
 
Oana Neneciu; Foto: Facebook 
 
May be an image of one or more people and text that says 'Mască anti-poluare'
Deşi la începutul pandemiei, calitatea aerului s-a îmbunătăţit în Bucureşti, în prezent, indicatorii continuă să înregistreze valori peste norme. „Datele din reţeaua noastră independentă, pe 2020, arată că am avut cantităţi mai mici de poluanti în atmosferă, şi asta o punem pe seama reducerii traficului din timpul pandemiei. Dar aceleaşi date ne arată că aceste arderi periodice, pe timp scurt, au afectat foarte tare calitatea aerului. Am avut arderi în weekenduri, noaptea, atunci când autorităţile nu puteau să reacţioneze prompt. Acum, revenim la situaţia de dinainte, pentru că traficul şi-a reluat cursul. Ce este îmbucurător însă, este că în ultimul timp se vorbeşte mult despre asta, am văzut foarte multe controale, incendii oprite de Garda de Mediu, am văzut comunităţi întregi care s-au abţinut de la a mai arde încontinuu materiale în gospodării. Şi tot acest scandal cu gestionarea deşeurilor din anumite sectoare sau oraşe e un semn bun, şi anume că lucrurile măcar sunt gestionate într-o oarecare măsură, deşi abia la final, când vorbim de amenzi, şi nu de fenomenul incipient care ţine probabil de voinţă politică, de legi mai bine gândite“, mai explică Oana Neneciu. 
 
Cea mai poluată zi
 
Cel mai grav incident s-a petrecut în noaptea de 1 spre 2 martie 2020, când platformele airly.eu şi aerlive.ro au înregistrat depăşiri de 10 ori a limitelor maxime admise la poluarea cu PM 2,5 (n.r. – particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni, de la arderi). Oana Neneciu îşi aminteşte că atunci nu şi-a putut duce fiica la grădiniţă, pe jos, din cauza aerului irespirabil. „S-a întâmplat înainte de izbucnirea pandemiei, când am avut efectiv smog în Bucureşti. Ţin minte că m-am trezit şi nu am putut s-o duc pe jos pe fetiţa mea la grădiniţă, a trebuit să iau maşina pentru că nu se putea respira în Sectorul 1. Atunci a fost şi primul scandal de proporţii în care Primăria dădea vina pe Minister, iar Ministerul pe Primărie. Şi, de fapt, ambele autorităţi sunt la fel de neputincioase şi de vinovate de situaţia în care ne aflăm.“
 
Există soluţii
 
Teoretic, lucrurile sunt simple, soluţii există, nu trebuie să inventăm nimic, e de părere activista. Putem lua exemplul altor oraşe europene care au gestionat foarte bine poluarea, fiindcă au implementat politici publice responsabile. „În primul rând, ar trebui reinstaurată taxa auto, pentru a opri importurile masive de maşini vechi şi poluante. Apoi, să încercăm să implementăm zone de emisii reduse, ele funcţionează peste tot în lume. În marile oraşe sunt zone în care au acces numai anumite tipuri de vehicule, aşa încât să descurajeze cetăţenii să mai intre în zonele cu trafic foarte intens. Apoi, ar trebuie să avem politici ce ţin de dezvoltare urbană. Aici ne referim la mobilitate urbană, la infrastructură de transport alternativ, de trenuri urbane şi aşa mai departe. După care, ar trebui să îngrijim şi să extindem spaţiile verzi. Bucureştiul stă foarte prost la acest capitol, avem sub 10 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, ar trebui să avem minim 26 metri pătraţi conform directivelor europene. După care trebuie să îmbunătăţim legislaţia pe care o avem deja privind şantierele şi felul în care se desfăşoară lucrările de construcţii în Bucureşti. Pentru că vara avem o reală problemă cu praful degajat de la aceste şantiere, care nu respectă regulile. Apoi, mai trebuie să rezolvăm situaţia monitorizării la nivel naţional a calităţii aerului, despre care am vorbit anterior“,conchide Neneciu. 
O altă problemă, pe care observ că autorităţile din România nu se străduiesc să o rezolve, ar fi cea legată de produsele de uz casnic, care conţin polimeri. Ar trebui interzisă comercializarea lor. Multe ţări precum SUA, Germania, Franţa au renunţat la ele, acei producători nu mai au voie să-şi pună produsele pe rafturi. Să fim conştienţi de mediul înconjurător şi să ne gândim că planeta Pământ aparţine copiilor noştri, nu e noastră.- Iulian Pojar, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină

Ameninţarea invizibilă din mări, oceane şi munţi

FOTO: Facebook/Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva

Totuşi, poluarea şi-a pus amprenta şi la un nivel insesizabil pentru oamenii de rând. De pildă, în ultima perioadă, pe tot globul, de la vârf de munte până pe fundul oceanelor, au fost găsite microplastice. Acest tip de poluare a devenit atât de comun, încât, recent, au fost descoperite microplastice în apa de ploaie şi în zăpadă într-o zonă pustie a Siberiei, fiind transportate, potrivit cercetătorilor, de curenţii de aer. 
 
Ce sunt microplasticele
 
Microplasticele se formează atunci când bucăţi mai mari de plastic – cum ar fi sticlele de apă sau îmbrăcămintea sintetică – se descompun pe o perioadă lungă de timp. Deoarece microplasticele sunt atât de mici (mai mici de 5 mm şi mai mari de un micrometru), ajung uşor în organismul uman, din apă contaminată sau produse de origine animală, cum ar fi peştele (pentru a vedea cât de mic e un micrometru, să ne gândim că un fir de păr uman are, în medie, o grosime de 80 micrometri). Aşadar, oamenii de ştiinţă au devenit din ce în ce mai îngrijoraţi de faptul că microplasticele ar putea reprezenta o ameninţare pentru sănătatea oamenilor, pe măsură ce devin mai frecvente şi mai răspândite. 
 
Omul, principalul vinovat
 
Pe lângă zăpada siberiană, microplastice au fost găsite şi în Arctic şi pe vârful muntelui Everest, completează Iulian Pojar, doctor în geologie şi cercetător la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar). „Vorbim de peturi, caserole, pungi, toate obiectele din plastic care ajung în natură şi care, în timp, se dezintegrează din cauza factorilor precum vântul, valuri, curenţi de aer, razele UV ale soarelui, şi ajung să împânzească natura prin fragmentarea şi producerea de particule mult mai mici“, explică Pojar care adaugă că principala sursă de poluare rămâne omul – „când vorbim de aglomerările urbane, prin transportarea deşeurilor plastice şi aruncarea lor -într-un mod necorespunzator“. În ultimii ani, cantitatea de deşeuri plastice deversate în mări şi oceane a crescut constant, conform unui studiu recent, publicat de Medichub, care arată că aceste medii naturale sunt poluate cu 12,7 milioane de tone de deşeuri pe an
 
O problemă pentru alimentaţia publică 
 
 
Dr. Iulian Pojar; Foto: Facebook Iulian Pojar
 

May be an image of 1 personFiind un domeniu de studiu nou, încă este nevoie de timp pentru a se stabili cu certitudine impactul microplasticelor asupra sănătăţii diverselor specii. Primele studii referitoare la efectele nocive observate la unele vieţuitoare care au ingerat microplastice, anumite specii de peşti sau şoareci, arată însă posibilitatea apariţiei unor dereglări ale metabolismului, precum limitarea absorbţiei lipidelor, sau a scăderii fertilităţii.

După cum ne explică dr. Iulian Pojar, structura microplasticului seamănă cu un burete, ceea ce înseamnă că el poate să acumuleze elemente nocive. De aceea, poluarea cu microplastice poate reprezenta o problemă pentru alimentaţia publică: „În mod normal, plasticul nu ar trebui privit ca fiind foarte periculos, dar el, în călătoria lui de la sursă – din casele noastre, sau din parc, sau din alte locuri – până când ajunge în mare şi se fragmentează, acumulează în structura lui «poroasă» o grămadă de poluanţi, în special organici: pesticide, sulfaţi, sulfiţi. Toţi aceşti poluatori sunt cei care dăunează corpului nostru şi animalelor marine – metale grele, mercurul, arseniul, antibiotice şi alte substanţe folosite, de exemplu, în agricultură. Din verigă în verigă, de la peştii cei mai mici, să zicem moluşte, înghiţiţi de peşti mai mari, până la om, tot lanţul trofic este afectat de poluarea cu microplastice şi nanoplastice. Cele din urmă sunt şi mai periculoase, având dimensiuni şi mai mici. Din cauza acestui lucru, este facilitată intrarea lor în ţesuturi şi organe. Microplasticele se opresc în tractul digestiv şi sunt eliminate mai uşor. Nanoplasticele intră însă în fibre de muşchi şi alte organe şi sunt considerate mai primejdioase“.
 
 
Măştile de protecţie, noile produse de poluare 
 
FOTO: Shutterstock 
 
Deşi a observat o rarefiere a apei, în perioada pandemiei, specialistul atrage atenţia asupra unui nou produs de poluare: măştile de plastic, mănuşi şi alte obiecte folosite în pandemie. „Eu le-am văzut chiar şi în mare. Acum o săptămână, am fost în largul Mării Negre şi, spre surprinderea mea, deja am văzut aceste produse la 50 de km în larg. Aceste obiecte se pot observa cu uşurinţă pe coasta multor mări şi oceane. Au apărut aceste produse din abundenţă, din păcate. Pare că ele înlocuiesc alte obiecte precum peturile sau pungile, observate în anumite situaţii şi în anumite regiuni, în număr mai mic decât în anii trecuţi.“ 
 
Reducerea amplorii fenomenului
 
Aruncarea selectivă a deşeurilor şi folosirea a cât mai puţine produse din plastic cu putinţă sunt la îndemâna oricărei persoane, punctează dr. Iulian Pojar. În plus, putem reduce dimensiunile acestui fenomen şi prin cumpărarea produselor cosmetice sau de uz casnic care să nu conţină microplastice. 
„O altă problemă, pe care observ că autorităţile din România nu se străduiesc să o rezolve, ar fi cea legată de produsele de uz casnic, care conţin polimeri. Ar trebui interzisă comercializarea lor. Multe ţări precum SUA, Germania, Franţa au renunţat la ele, acei producători nu mai au voie să-şi pună produsele pe rafturi. Să fim conştienţi de mediul înconjurător şi să ne gândim că planeta Pământ aparţine copiilor noştri, nu e noastră. Tocmai de aceea ar trebui să strângem mai cu răspundere după noi. Să conştientizăm că orice obiect din plastic care ajunge în natură se dezintegrează mai devreme sau mai tarziu, iar acele microplastice pot ajunge foarte uşor chiar în burţile noastre“, mai precizează cercetătorul.

 

Octavian Berceanu, şeful Gărzii de Mediu: Cea mai mare problemă a noastră este că nu putem amenda primarii

May be a closeup of 1 person and beardOctavian Berceanu; 
Foto: Facebook Octavian Berceanu
 
Şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Octavian Berceanu, vorbeşte despre problema gropilor de gunoi ilegale din Capitală, responsabile pentru poluarea aerului din ultimii ani, dar şi despre amenzile date de instituţia pe care o conduce de câteva luni. Aici, spune Berceanu, lucrurile se complică pentru că sancţiunile nu pot fi aplicate decât primăriilor care le plătesc tot din banii cetăţenilor, primarii fiind pasibili de o amendă de cel mult 500 de lei.
 
 
„Weekend Adevărul“:
Aerul din Bucureşti şi din localităţile mărginaşe este, în multe zile şi nopţi, irespirabil. Care sunt principalele surse de poluare?
 
Octavian Berceanu: Dacă comparăm perioada din primăvară cu perioade similare din anii trecuţi – 2019, 2020 – avem o îmbunătăţire substanţială a calităţii aerului. Anul trecut, în martie-aprilie, aveam depăşiri ale valorii maxime admise chiar şi de 12 ori. Anul acesta, depăşirile maxime au trecut de 2,5 ori. Ce s-a întâmplat între timp? Am fost destul de mult în teren cu comisarii Gărzii de Mediu şi am stopat în mare măsură – dar nu în totalitate – arderile ilegale de deşeuri din proximitatea Bucureştiului, în zona periurbană. Arderile începeau chiar din zona de vest, de la Bolintin, unde erau destul de dese astfel de episoade, până în zona de sud-est, spre Glina. Vorbim de toate aceste comune, de zona Jilava, zona Glina, 1 Decembrie, Măgurele, spre Bragadiru, unde în mod frecvent, pe depozitările ilegale de deşeuri aveam şi incendieri pentru a obţine fracţia metalică, în mod special cabluri sau alte elemente din dezmembrările auto. 
 
De problema gunoaielor şi a traficului ştim cu toţii. Există însă şi vreo sursă de poluare care e trecută cu vederea?
Da, e un aspect pe care nimeni nu l-a scos în evidenţă până acum, dar l-au scos cercetătorii care au făcut studii în diferite oraşe din Europa, inclusiv în Bucureşti – avem o poluare pe timpul anotimpului rece, chiar şi primăvara, având drept cauză arderile de materiale precum uleiurile, bucăţi de mobilă, textile, în sobele situate în locuinţele din interiorul oraşelor. Nu este doar cazul Bucureştiului, este şi cazul altor oraşe precum Iaşi, Cluj, Braşov, Timişoara, Constanţa. Deoarece aceste materiale se procură mult mai uşor în mediul urban decât lemnul de foc şi sunt mai ieftine, ele sunt o sursă uşoară de încălzire a sobelor şi am avut numeroase solicitări din partea cetăţenilor care stau la blocuri de a interveni în astfel de cazuri. 
Nu există nicio trasabilitate a deşeurilor la nivelul întregii ţări. Nu ştim ce aruncăm, cum se sortează, cum se valorifică sau cum se depozitează ulterior. Trasabilitatea aceasta – care nu există – afectează ceea ce se numeşte economia circulară. Nimeni va veni să investească în România pentru a crea forţe de muncă şi PIB, într-o industrie în care materia primă, deşeul, nu are trasabilitate. 
Deşeurile arse, o problemă majoră
Cum stăm cu gropile de gunoaie care emană mirosuri grele de gaze? 
Pe lângă cele legale, dar neconforme, care au depăşit de mult capacităţile maxime admise şi care au emisii puternice de hidrogen sulfurat – iar acest lucru e ultravizibil şi cunoscut – avem gropi de gunoi ilegale. Chiar eu locuiesc într-un cartier afectat de aceste mirosuri, jumătate din Bucureşti este afectat de aceste mirosuri de hidrogen sulfurat. Din păcate, Garda de Mediu nu are nicio unealtă în a măsura aceste emisii de hidrogen sulfurat pentru că toate elementele de măsurat, toate laboratoarele mobile sunt la alte instituţii. Şi nu avem capacitatea de a interveni inopinat şi de a face măsurători. 
 
Cetăţenii ce pot face pentru ameliorarea situaţiei?
E un lucru foarte simplu, la nivel de locuitor – să facem colectarea separată a deşeurilor, pe cel puţin două fracţii: cea umedă, depozitele de bucătărie, şi fracţia uscată, restul deşeurilor. Sau pe patru fracţii. Cu cât avem mai multe fracţii, cu atât costurile noastre cu deşeurile sunt mai mici. Reintroducerea deşeurilor în industrie este mai uşoară, depozitarea lor se micşorează. Luăm exemplul ţărilor din restul Europei care depozitează pe gropile de gunoi conforme maximum 10-20% din gunoiul pe care îl generează. Or la noi e tocmai invers: depozităm 90% din gunoiul pe care îl generăm.
 
Realitatea din teren 
Dar primăriile ce-ar putea face?
Pasul doi ar fi ca primăriile şi societăţile de salubrizare să intervină şi să colecteze şi ele, să ia selectiv aceste materiale, nu cum se întâmplă de multe ori acum, oamenii colectează selectiv, dar n-au unde să ducă deşeurile selectate. Când vine salubristul, le pune pe toate în aceeaşi maşină. Mai mult, trebuie să impunem instrumental: „Plăteşte pentru cât arunci“. În momentul în care noi plătim altceva decât volumele pe care le aruncăm, este incorect faţă de cetăţean şi faţă de noi. De ce să plătim mai multe deşeuri decât producem? Mai mult, nu există nicio trasabilitate a deşeurilor la nivelul întregii ţări. Nu ştim ce aruncăm, cum se sortează, cum se valorifică sau cum se depozitează ulterior. Trasabilitatea aceasta – care nu există – afectează ceea ce se numeşte economia circulară. Nimeni va veni să investească în România pentru a crea forţe de muncă şi PIB, într-o industrie în care materia primă, deşeul, nu are trasabilitate. 
Comisarii Gărzii de Mediu nu pot merge din poartă în poartă şi să sancţioneze. Există poliţie locală înfiinţată de primăriile de sectoare şi Primăria Bucureşti care trebuie să verifice asta pe străzi. Este menirea lor, pentru asta sunt plătiţi. Garda de Mediu are 450 de comisari la nivelul ţării, mai puţin decât oricare dintre poliţiştii locali dintr-o primărie de sector.
Electoratul păcălit de primărie 
De asemenea, scandalul gunoaielor din Sectorul 1 continuă. Care este, de fapt, problema?
În primul rând, nu avem voie să perpetuăm această taxă 0 pentru deşeuri. Are o istorie în spate, şi nu e doar la Sectorul 1, ne-am văzut cu ea şi în celelalte sectoare şi localităţi din România. Ni se spune: „Nu plătim nimic“. Electoratul este păcălit că nu plăteşte nimic. El plăteşte, şi chiar mult mai mult decât ar trebui să plătească, pentru că plăteşte direct Primăria către salubrişti. Pe de altă parte, legislaţia spune clar că primăria ar trebui să pună la dispoziţie cetăţenilor modalităţi de colectare a deşeurilor, prin prestare de servicii efectuate de salubrişti. Şi, mai departe, ar trebui să pună la dispoziţia salubristului – cel care îi ridică deşeurile – staţiile de sortare sau contracte cu prestatori de staţii de sortare şi, mai departe, contracte cu cei care fac depozitarea sau merg mai departe spre valorificare, spre exemplu incinerare la fabricile de ciment. Or noi nu avem această trasabilitate a deşeurilor, revin pe această chestiune. Tot legislaţia ne spune că depozitarea se face pe terenuri ale primăriei Bucureşti. Ceea ce nu se bate cu realitatea din teren. Avem încălcări mari ale legislaţiei pe care le tot perpetuăm la fiecare patru ani. 
 
Amenzi pentru primării
Aţi dat multe amenzi pentru companiile care nu strâng gunoiul şi pentru oamenii care aruncă în locuri nepermise?
Toate primăriile din Bucureşti, inclusiv Primăria Generală şi sortatorii, au primit amenzi. Pe de altă parte, primăriile de sector şi poliţiile locale sunt responsabile pentru modul în care unii oameni aruncă. Cei 20 de comisari care acţionează pe Bucureşti nu pot merge la sutele de mii de cetăţeni care nu au contracte cu salubriştii. 
 
Aşadar, e nevoie de mai mulţi comisari. 
Da, dar e nevoie şi de o mai mare responsabilitate din partea primarilor. În niciun caz comisarii Gărzii de Mediu nu pot merge din poartă în poartă şi să sancţioneze. Există poliţie locală înfiinţată de primăriile de sectoare şi Primăria Bucureşti care trebuie să verifice asta pe străzi. Este menirea lor, pentru asta sunt plătiţi. Garda de Mediu are 450 de comisari la nivelul ţării, mai puţin decât oricare dintre poliţiştii locali dintr-o primărie de sector. Cea mai mare problemă a noastră, de exemplu, este că nu putem amenda primarii, care sunt principalii manageri din comunitate, ci amendăm primăriile. Banii cu care sunt plătite amenzile sunt banii cetăţenilor, din taxe şi impozite. Iar primarul primeşte o amendă de cel mult 500 de lei. Este nefiresc să primească amenzi atât de mici pentru pagubele pe care le produce prin managementul defectuos. 
 
Eliminarea presiunii politice
Sunteţi la conducerea instituţiei de câteva luni. Cum aţi găsit-o? 
Situaţia la Garda de Mediu este exact ca situaţia altor instituţii din România. Nu diferă cu nimic. Ce am făcut eu a fost să scot această amprentă a comisarilor numiţi politic care au dedicat anumite acţiuni şi anumite intervenţii. Să las libertatea comisarilor din teren care fac acţiuni, nevenind doar cu strategii şi planuri de acţiune. De exemplu, facem controale destul de puternice în judeţe, aducând comisari din alte judeţe, tocmai pentru a micşora impactul politic local. Şi avem randament. Ca idee, faţă de 2019, în primele cinci luni, Garda de Mediu a dat amenzi de 20 de milioane. În primele cinci luni ale anului, am dat amenzi de 40 de milioane, am dublat volumul lor – şi cu acelaşi număr de oameni, cu aceleaşi echipamente rudimentare sau chiar fără echipamente, ci doar mergând în teren, fără să se mai intervină în munca comisarilor. 
 
O problemă pe care o are România este importul ilegal de deşeuri. De când sunteţi comisar şef, câte transporturi de deşeuri aţi întors?
Sunt cantităţi de mii de tone, în ultima săptămână am oprit 400 de tone de deşeuri la intrarea în ţară. Noi toţi bănuim că e vorba de cantităţi mult mai mari, acesta e poate doar vârful aisbergului. Avem şi exporturi ilegale de deşeuri, prin structuri de crimă organizată, către alte ţări. Şi facem tot posibilul să stopăm astfel de importuri/exporturi ilegale. 
 

 



Citeste si:

INTERVIU Narcisa Birjaru, câştigătoarea „Chefi la cuţite”: Nu sunt afectată de reacţiile negative. Sunt un om corect, onest, aşa am fost mereu

Narcisa Birjaru are 24 de ani şi este prima femeie care câştigă marele premiu În valoare de 30.000 de euro de la „Chefi la cuţite”, show culinar realizat de Antena 1. Într-un interviu pentru „Adevărul”, tânăra povesteşte cum s-a apucat de gătit şi în ce fel i s-a schimbat viaţa după apariţia la TV.

Narcisa Birjaru a câştigat cel de-al nouălea sezon „Chefi la cuţite”, de la Antena 1. În marea finală, ea s-a duelat cu Cătălin Amarandei, din echipa albastră a lui Florin Dumitrescu, şi cu Elena Matei, din echipa verde a lui Sorin Bontea. În timpul show-ului, Narcisa a reuşit să impresioneze cu preparate simple, dar foarte gustoase, după cum au lăudat-o chiar cei trei chefi, Scărlătescu, Dumitrescu şi Bontea - tocana ţigănească şi plăcintă cu iaurt, după o reţetă învăţată de la bunica ei. În încercarea de a-şi impresiona tatăl, la vârsta de nouă ani, a gătit primul ei preparat: o porţie de pilaf. La 17 ani se angaja pentru prima dată într-un restaurant, unde a început de jos, cu spălatul vaselor. Narcisa Birjaru mărturiseşte că nu se lasă afectată de comentariile răutăcioase apărute la adresa ei, după marea finală: "Eu sunt o persoană foarte pozitivă, cred că s-a văzut asta şi pe tot parcursul show-ului". Şi Cătălin Scărlătescu a încurajat-o să continue să gătească, ba chiar i-a promis un loc în bucătăria lui, atunci când îşi va deschide un restaurant: "În Narcisa am simţit cea mai mare luptă de-a lungul sezonului. Am simţit că ar face orice ca să înveţe mai mult, să se autodepăşească, să câştige. Este un om care a muncit extrem de mult ca să ajungă aici, un om care nu are multă încredere în forţele proprii, dar un om care dă un gust fabulos mâncării. Narcisa, te-ai născut să găteşti! Să nu laşi pe nimeni să îţi ia asta!”
 
Adevărul: Eşti prima femeie care câştigă "Chefi la cuţite". Cum te simţi după victorie? Te-ai aşteptat să câştigi? 
Narcisa Birjaru: Mă simt excelent, sunt foarte bucuroasă! Am retrăit toate emoţiile finalei la difuzare. Nu mă aşteptam să câştig, dar mi-am dorit să câştig. Ştiam în sinea mea că dacă intru în finală relaxată, cu energie bună, am mari şanse ca totul să decurgă cum trebuie. Şi aşa am făcut. Am gătit din suflet! 
 
Dacă n-ai fi fost tu câştigătoarea, ce alt concurent ai fi vrut să câştige? Cu cine te-ai înţeles cel mai bine în concurs? 
Cel mai bine m-am înţeles cu colegii mei din echipa mov. Am trecut prin multe alături de ei, dezamăgire, fericire, confruntări câştigate când mai eram doar eu, Alex şi Valentina în echipă. Sunt multe care ne leagă. Aşa că m-am bucurat ca, în mare parte, să gătesc alături de ei în finală. Chiar dacă favoriţii mei erau în echipa mov, am apreciat mereu şi talentul celorlalţi bucătari, din echipele adverse. Noi, de la început, ne-am dorit să îl facem mândru pe chef Cătălin şi să îi dăm şansa unei noi victorii. Mă bucur că am reuşit! 
 
 
Primul job în bucătărie
 
De unde pasiunea ta pentru bucătărie? La ce vârstă te-ai apucat de gătit? 
La vârsta de 17 ani am avut primul job. M-am angajat într-un restaurant din Bucureşti şi, ca toţi ceilalţi, am început cu spălatul vaselor. Uşor, uşor am trecut pe salate, preparate reci şi ajutor de bucătar pentru chef-ul angajat în locul respectiv. După ce am demonstrat că mă descurc, în ceva timp, după ce bucătarul alături de care am lucrat a fost nevoit să plece, am primit postul de bucătar chef în restaurantul respectiv. Deşi mama şi bunica mea gătesc foarte bine, sunt prima femeie din familie care a mers pe drumul acesta. 
 
În timpul concursului, ai impresionat cu o plăcintă cu iaurt, după reţeta bunicii tale. Vorbeşte-ne puţin despre ea. Ea te-a învăţat să găteşti? 
Reţeta bunicii mele de plăcintă este simplă, dar delicioasă. La bază are foi de plăcintă şi iaurt, însă bineînţeles că la Chefi la cuţite am reinterpretat-o, am adăugat şi fructe uscate, diferite esenţe... şi am impresionat. Sunt mult oameni care îmi scriu pe Instagram şi îmi cer reţeta!
 
 
În prezent, lucrezi în vreun restaurant? 
Nu lucrez în prezent în niciun restaurant, am în vedere mai multe oferte, în schimb. 
 
Am gătit de când eram mică, pentru că, în familia noastră, există un cult al mâncării
 
Care este mâncarea ta preferată? Ce găteşti cel mai des pentru familia ta?
Nu am o mâncare preferată, nici în materie de gătit, nici de mâncat. Eu sunt o gurmandă, îmi plac mai toate preparatele, gastronomia pentru mine este o pasiune. Le-am avut mereu alături pe mama şi bunica, nişte bucătărese desăvârşite, care m-au învăţat foarte multe. Am gătit de când eram mică, pentru că în familia noastră, există un cult al mâncării – ne place să gătim împreună, dar şi să mâncăm.
 
Ce vei face cu marele premiu de 30.000 de euro? Te-ai gândit?  
Probabil voi da avans pentru o casă nouă, dar nu exclud, pe viitor, nici varianta unui restaurant. Rămâne de văzut. 
 
Eşti născută în Bucureşti. Cum a fost copilăria ta? Ce amintiri ai de când erai copil? Cum îţi petreceai timpul?
Am avut o copilărie foarte frumoasă, cu nimic diferită de restul copiilor din vremea aceea. Că toate fetele, îmi plăcea foarte mult să mă joc, dar şi să stau în bucătărie cu mama şi bunica mea. La vârsta de nouă ani am gătit şi primul meu preparat, o porţie de pilaf, pentru tatăl meu. Mi-a zis că este foarte bun, chiar dacă eu ştiam, pe vremea aceea, că îl făcusem puţin prea al dente. (râde)
 
S-a căsătorit la 14 ani 
 
Te-ai căsătorit de la vârsta de 14 ani, după cum ai mărturisit. Cum ţi-ai cunoscut soţul? 
Da, aşa este. Pentru mine căsătoria a fost un moment foarte frumos, pentru că a fost alegerea mea. Părinţii mei sunt foarte deschişi şi mi-au acordat toată încrederea. Şi ei, ca şi mine, s-au căsătorit tot devreme, pe la vârstă de 15 ani. Anul acesta împlinesc 26 de ani de căsătorie şi sunt la fel de uniţi că în prima zi, se înţeleg foarte bine. Sunt un exemplu pentru mine. 
 
Ai putea spune că "Chefi la cuţite" ţi-a schimbat în vreun fel viaţa? Te recunosc oamenii pe stradă? Ce-ţi spun? 
Da, Chefi la cuţite mi-a schimbat viaţa încă din audiţii, de când am primit cuţitele chefilor. Mai apoi, când chef Cătălin m-a ales în echipa sa. Mi-a adus o bucurie enormă, pentru că eu l-am admirat dintotdeauna. De aceea mă şi bucur că am putut să îi ofer acest câştig, să fie primul jurat care câştigă alături de o femeie. Oamenii, telespectatorii, îmi trimit foarte multe mesaje, mă recunosc pe stradă, vor să facă poze cu mine... sunt drăguţi. Le mulţumesc pentru susţinere!
 
 
Din păcate, în urma finalei, au apărut foarte multe reacţii negative la adresa ta. De ce crezi? Te afectează în vreun fel?
Cred că reacţii ar fi existat indiferent de rezultat, pentru că fiecare finalist a avut tabăra lui de susţinători. Aşa este normal, nu? Eu sunt o persoană foarte pozitivă, cred că s-a văzut asta şi pe tot parcursul concursului, nu sunt afectată de reacţiile negative. 
 
Cum le-ai răspunde celor care spun că nu tu meritai să câştigi competiţia?
Le-aş spune că meniurile de finală au fost jurizate de chefi renumiţi din România care au ani de experienţă în bucătărie... cât nu am eu, de exemplu, pe pământ... Nu cred că cineva poate contesta asta.
 
Mă mândresc cu etnia mea, sunt un om corect, onest, aşa am fost mereu  
 
Te-ai simţit vreodată discriminată din cauza etniei tale? În bucătărie sau în viaţa de zi cu zi? 
Nu, eu mă mândresc cu etnia mea. Sunt un om corect, onest, aşa am fost mereu. Calităţile umane sunt mai importante decât orice. 
 
Ce ţi-a spus Cătălin Scărlătescu după victorie? El a mărturisit, la un moment dat, că ar vrea să te ia în bucătăria lui, dacă îşi va deschide un restaurant. 
A fost foarte mândru de mine, fericit, entuziasmat că a mai câştigat un sezon. Şi de data aceasta cu o femeie! Îl iubesc pe chef Cătălin, este omul care mi-a acordat încredere, mentorul meu. Sigur că am fost flatată când am auzit că şi-ar dori să mă ia alături de el, să învăţ cât mai multe. Parcă trăiesc un vis! 
 
 
 


Citeste si: