Filmul lui Vlad Păunescu, SCARA, despre destinul unui actor celebru, intră în cinematografe din 15 octombrie

Regizat de către Vlad Păunescu, filmul SCARA are în distribuţie actori consacraţi, precum Horaţiu Mălăele şi Constantin Codrescu, dar şi noile vedete ale scenelor bucureştene.

SCARA urmăreşte parcursul unui tânăr venit din provincie la Bucureşti, unde devine unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, un star al anilor ’80, iar apoi o figură marcantă a evenimentelor din jurul Revoluţiei şi Mineriadei. Inspirat din fapte reale, filmul este construit pe mai multe planuri şi surprinde perfect o epocă: viaţa în teatrele bucureştene şi magia din jurul unui spectacol legendar (Karamazovii, de la Teatrul Nottara), demolările bisericilor de către comunişti sau zbuciumul interior al personajului principal, un rebel tot mai constrâns de regim.

Distribuţia filmului este condusă remarcabil de Eduard Trifa, aflat la primul rol principal în lungmetraj, după ce a devenit cunoscut pe scenele de teatru din Bucureşti: „E important ca toţi să înţelegem gravitatea pasivităţii şi cred că Scara ne arată foarte bine care sunt efectele tăcerii, dar şi ale rebeliunii. Am jucat un om din aceeaşi branşă, un actor, deci multe din trăirile lui – de la drumul din provincie până în Bucureşti, intrarea într-un teatru nou, adaptarea la un nou colectiv – le-am simţit şi eu. Chiar dacă vremurile pe care personajul le trăieşte au fost mult mai complicate decât cele pe care le trăiesc eu, am încercat să înţeleg şi să redau pe ecran revolta lui Andrei - în faţa regimului, în faţa oamenilor – dar şi revelaţia din final, care l-a apropiat definitiv de credinţă”.

Distribuţia SCARA numără peste 80 de personaje şi este completată de actori tineri ca Voica Oltean, Ana Maria Guran, Ada Galeş sau Ioana Bugarin, dar şi de actori consacraţi: Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Ioana Crăciunescu, Nicodim Ungureanu, Ion Andrei Ionescu, Magda Catone sau Dragoş Galgoţiu (regizor de teatru aflat la debut ca actor în lungmetraj).

Regizorul Vlad Păunescu dedică acest film tuturor făcătorilor de spectacole: „Am trăit şi eu şi soţia mea Oana Păunescu (care semnează costumele filmului) printre actori, regizori, creatori de teatru, film sau artă. Dorinţa mea a fost să le dedicăm lor acest film. Le mulţumesc că există, pentru că fără ei nu aş fi existat nici eu, nici soţia mea. Am ales să spun această poveste pentru că face parte din trecutul meu, am trăit acele vremuri, alături de oamenii a căror destine am încercat să le transpun acum pe ecran. Cred că este o istorie importantă, care trebuie ştiută mai ales de tinerii născuţi după Revoluţie, ca să nu se mai repete”.

Scenariul filmului este semnat de Vlad Păunescu şi Constantin Chelba, scenografia de Sorin Dima, iar costumele de Oana Păunescu. Operatorul filmului este Alex Sterian, iar montajul le aparţine Corinei Stavilă şi lui Mihai Cosmin Popa.

SCARA a avut proiecţii sold-out la TIFF şi la TIFF Oradea, iar din 15 octombrie va putea fi vizionat în cinematografele din toată ţara. 

 



Citeste si:

Institutul Internaţional pentru Finanţe: Datoria mondială se apropie rapid de nivelul de 300.000 de miliarde de dolari

Datoria mondială a crescut la un nou record record de aproape 300 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, însă raportul datorie-PIB a scăzut pentru prima dată de la începutul pandemiei, pe măsură ce creşterea economică a revenit, a declarat, marţi, Institutul de Finanţe Internaţionale (IIF).

Nivelurile totale ale datoriei, care includ datoria guvernamentală, a gospodăriilor şi a întreprinderilor şi a băncilor, au crescut cu 4.800 miliarde de dolari, până la 296.000 miliarde de dolari la finele lunii iunie, după o uşoară scădere în primul trimestru, pentru a se ridica la 36.000 de miliarde de dolari peste nivelul la care era înaintea pandemiei, conform Reuters

"Dacă împrumuturile continuă în acest ritm, ne aşteptăm ca datoria mondiallă să depăşească 300 de miliarde de dolari", a declarat Emre Tiftik, directorul IIF pentru cercetarea sustenabilităţii. 
 
Creşterea nivelurilor datoriilor a fost cea mai accentuată dintre pieţele emergente, datoria totală crescând cu 3.500 de miliarde de dolari în trimestrul al doilea, comparativ cu primele trei luni ale anului, pentru a ajunge la aproape 92.000 de miliarde de dolari.
 
IIF a raportat o scădere a raportului global datorie-PIB pentru prima dată de la izbucnirea crizei coronavirusului. Datoria ca pondere a produsului intern brut a scăzut la aproximativ 353% în al doilea trimestru, de la un nivel record de 362% în primele trei luni ale acestui an. 
 
IIF a declarat că din cele 61 de ţări pe care le-a monitorizat, 51 au înregistrat o scădere a nivelurilor datoriei / PIB, în special în urma unei reveniri puternice a activităţii economice. Dar a adăugat că, în multe cazuri, recuperarea nu a fost suficient de puternică pentru a reduce rata datoriilor sub nivelurile pre-pandemice. Conform IIF, ratele datoriei totale / PIB, excluzând sectorul financiar, sunt sub nivelurile pre-pandemiei în doar cinci ţări: Mexic, Argentina, Danemarca, Irlanda şi Liban. 
 
IIF a menţionat că, după o uşoară scădere în primul trimestru, datoria în rândul economiilor dezvoltate - în special în zona euro - a crescut din nou în al doilea trimestru. În Statele Unite, acumularea de datorii de aproximativ 490 miliarde de dolari a fost cea mai lentă de la începutul pandemiei, deşi datoria gospodăriilor a crescut într-un ritm record. 
 
La nivel global, datoria gospodăriilor a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari în primele şase luni ale acestui an la 55.000 de miliarde de dolari. IIF a menţionat că aproape o treime din ţările din studiul său au înregistrat o creştere a datoriei gospodăriilor în prima jumătate. 
 
"Creşterea datoriei gospodăriilor a fost în concordanţă cu creşterea preţurilor locuinţelor în aproape toate economiile majore din lume", a declarat Tiftik al IIF.



Citeste si:

Iată filmele româneşti nominalizate la Gala Premiilor UCIN 2021

De 50 de ani, Uniunea Cineaştilor din România recunoaşte valorile filmului românesc, le aduce în atenţia publicului cinefil şi a presei şi premiază în fiecare an producţiile cinematografice din anul precedent, într-o Gală care împlineşte 49 de ediţii în 2021.

Un juriu de profesionişti, alcătuit din: actriţa Tora Vasilescu, criticul de film Mihai Fulger, directorul de imagine Gabriel Kosuth, regizorul Doru Niţescu, prezidat de academicianul Răzvan Theodorescu, a întocmit o listă de nominalizări ale celor mai remarcabile realizări pe toate tronsoanele de producţie cinematografică.

Nominalizările la Premiile UCIN pentru anul 2020 sunt:

● Marele Premiu şi Trofeul UCIN

5 minute, regia Dan Chişu

Malmkrog, regia Cristi Puiu

Ivana cea groaznică, regia Ivana Mladenovici

● Premiul Special al Juriului

Tipografic Majuscul, regia Radu Jude

Mia îşi ratează răzbunarea, regia Bogdan Theodor Olteanu

Colectiv, regia Alexander Nanau

● Premiul pentru Regie Lucian Pintilie

Cristi Puiu, pentru regia filmului Malmkrog

Radu Jude, pentru regia filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru regia filmului 5 minute

● Premiul pentru Scenariu

Radu Jude, Gianina Cărbunariu, pentru scenariul filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru scenariul filmului 5 minute

Bogdan Theodor Olteanu, pentru scenariul filmului Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Montaj

Alexander Nanau, George Cragg, Dana Bunescu, pentru montajul filmului Colectiv

Letiţia Ştefănescu, pentru montajul filmului 5 minute

Andrei Gorgan, pentru montajul filmului Acasă

● Premiul pentru Imagine

Tudor Vladimir Panduru, pentru imaginea filmului Malmkrog

Adrian Silişteanu, pentru imaginea filmului 5 minute

Daniel Şerbănică, pentru imaginea filmului Gottlieb

● Premiul pentru Costume

Oana Păunescu, pentru costumele filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru costumele filmului Caligula

Mălina Ionescu, pentru costumele filmului Urma

● Premiul pentru Decor

Irina Moscu, pentru decorul filmului Tipografic Majuscul

Cristina Barbu, pentru decorul filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru decorul filmului Caligula

● Premiul pentru Muzică Originală Adrian Enescu

Marius Leftărache, Matei Stratan, Cristina Chiosea, pentru muzica filmului Urma

Petru Mărgineanu, pentru muzica filmului Graniţa morţii, regia Cătălin Apostol

Cristian Lolea, pentru muzica filmului Grădina Sovietică, regia Dragoş Turea

● Premiul pentru Coloană Sonoră

Alexandru Dumitru, pentru coloana sonoră a filmului Urma

Marius Leftărache, pentru coloana sonoră a filmului 5 minute

Mihai Grecea, Florin Tăbăcaru, Angelo Dos Santos, Michel Schillings, Kyan Bayani pentru coloana sonoră a filmului Colectiv

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Principal

Ioana Bugarin, pentru rolul Mia din Mia îşi ratează răzbunarea

Daniela Nane, pentru rolul Cesonia din Caligula

Maria Popistaşu, pentru rolul Eli din Kaimos

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Principal

Teo Corban, pentru rolul Mihnea Nicoară din Urma

Mihai Călin, pentru rolul Nicu Holban din 5 minute

Şerban Lazarovici, pentru rolul Mugur Călinescu din Tipografic Majuscul

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Secundar

Irina Rădulescu, pentru rolul Ana din Urma

Elvira Deatcu, pentru rolul Maria Holban din 5 minute

Victoria Cociaş, pentru rolul Babette din Gottlieb

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Secundar

Emanuel Pârvu, pentru rolul Coman din 5 minute

Istvan Teglas, rolul Istvan din Malmkrog

Adrian Nicolae, rolul Pavel din Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Film Documentar

Colectiv, regia Alexander Nanau

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

Lemn, regia Monica Lăzurean

Gorgan, regia Michaela Kirst, Ebba Sinzinger

● Premiul pentru Film de Televiziune

Cine eşti tu, Cătălina Ecaterina - Teodoroiu?, regia Cornel Mihalache

Miluţă Gheorghiu , regia Andreea Ştiliuc

Caligula, regia Silviu Jicman

● Premiul pentru Film de Animaţie

Moartea şi cavalerul, regia Radu Gaciu

Oaspeţii, regia Răzvan Aprozeanu

Cântec de leagăn, regia Paul Mureşan

● Premiul pentru Scurmetraj de Ficţiune

Kaimos, regia Sara Tsorakidis

În noapte, regia Ana Pasti

Bucureştiul văzut de sus, regia Andrei Răuţu

● Premiul Opera Prima Alexandru Tatos

Urma, regia Dorian Boguţă

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

● Premiul Speranţe Cinematografice

Vânătoarea de cerbi, regia Andrei Olănescu

Împreună, regia Alma Buhagiar

Doi fără, regia Miruna Minculescu

În 1963, an în care scenaristul Dumitru Carabăţ era distins, alături de Henri Colpi, cu Premiul pentru cel Mai Bun Scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes pentru ecranizarea romanului Codin de Panait Istrati, din iniţiativa unor cineaşti ca Paul Călinescu, Liviu Ciulei, Mircea Drăgan, Mihnea Gheorghiu, Ion Popescu Gopo (el însuşi premiat la Cannes, în 1957, pentru Scurtă Istorie) şi Victor Iliu a fost înfiinţată Asociaţia Cineaştilor din România.

După ce, în anul 1970, debutau în cinematografie cu Apa ca un bivol negru,documentarul manifest al unei noi generaţii de cineaşti, pe atunci tineri absolvenţi ai IATC (UNATC de azi), denumită ulterior ”generaţia '70", din care făceau parte Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Iosif Demian, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Roxana Pană, Dan Piţa, Dinu Tănase, Mircea Veroiu, ACIN a organizat prima sa Gală în 1971, în care premia performanţele cinematografiştilor români.

”Marele Premiu a fost conferit din anul 1971 şi până azi unor filme de referinţă, care au marcat istoria filmului românesc, precum Mihai Viteazul (1971, regia Sergiu Nicolaescu), Puterea şi Adevărul (1972, regia Manole Marcus), Prin cenuşa imperiului (1976, regia Andrei Blaier), Probă de microfon (1979, regia Mircea Daneliuc), Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (1980, regia Malvina Urşianu), Faleze de nisip (1983, regia Dan Piţa), Horea (1984, regia Mircea Mureşan), Pas in doi (1985, regia Dan Piţa), Moromeţii (1987, regia Stere Gulea), Iacob (1988, regia Mircea Daneliuc), De ce trag clopotele, Mitică? (1981, interzis până în 1990, regia Lucian Pintilie), O vară de neuitat (1994, regia Lucian Pintilie), Filantropica (2002, regia Nae Caranfil), Moartea domnului Lăzărescu (2005, Cristi Puiu), A fost sau n-a fost (2006, regia Corneliu Porumboiu), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007, regia Cristian Mungiu), Poziţia copilului (2013, regia Călin Peter Netzer), Bucureşti non stop (2015, regia Dan Chişu), Sieranevada (2016, Cristi Puiu), La Gomera (2019, regia Corneliu Porumboiu)“, a subliniat Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. 

Gala UCIN 2021 va avea loc pe 20 septembrie 2021, la Opera Naţională Bucureşti. 



Citeste si:

Iată filmele româneşti nominalizate la Gala Premiilor UCIN 2021

De 50 de ani, Uniunea Cineaştilor din România recunoaşte valorile filmului românesc, le aduce în atenţia publicului cinefil şi a presei şi premiază în fiecare an producţiile cinematografice din anul precedent, într-o Gală care împlineşte 49 de ediţii în 2021.

Un juriu de profesionişti, alcătuit din: actriţa Tora Vasilescu, criticul de film Mihai Fulger, directorul de imagine Gabriel Kosuth, regizorul Doru Niţescu, prezidat de academicianul Răzvan Theodorescu, a întocmit o listă de nominalizări ale celor mai remarcabile realizări pe toate tronsoanele de producţie cinematografică.

Nominalizările la Premiile UCIN pentru anul 2020 sunt:

● Marele Premiu şi Trofeul UCIN

5 minute, regia Dan Chişu

Malmkrog, regia Cristi Puiu

Ivana cea groaznică, regia Ivana Mladenovici

● Premiul Special al Juriului

Tipografic Majuscul, regia Radu Jude

Mia îşi ratează răzbunarea, regia Bogdan Theodor Olteanu

Colectiv, regia Alexander Nanau

● Premiul pentru Regie Lucian Pintilie

Cristi Puiu, pentru regia filmului Malmkrog

Radu Jude, pentru regia filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru regia filmului 5 minute

● Premiul pentru Scenariu

Radu Jude, Gianina Cărbunariu, pentru scenariul filmului Tipografic Majuscul

Dan Chişu, pentru scenariul filmului 5 minute

Bogdan Theodor Olteanu, pentru scenariul filmului Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Montaj

Alexander Nanau, George Cragg, Dana Bunescu, pentru montajul filmului Colectiv

Letiţia Ştefănescu, pentru montajul filmului 5 minute

Andrei Gorgan, pentru montajul filmului Acasă

● Premiul pentru Imagine

Tudor Vladimir Panduru, pentru imaginea filmului Malmkrog

Adrian Silişteanu, pentru imaginea filmului 5 minute

Daniel Şerbănică, pentru imaginea filmului Gottlieb

● Premiul pentru Costume

Oana Păunescu, pentru costumele filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru costumele filmului Caligula

Mălina Ionescu, pentru costumele filmului Urma

● Premiul pentru Decor

Irina Moscu, pentru decorul filmului Tipografic Majuscul

Cristina Barbu, pentru decorul filmului Malmkrog

Bristena Duman, pentru decorul filmului Caligula

● Premiul pentru Muzică Originală Adrian Enescu

Marius Leftărache, Matei Stratan, Cristina Chiosea, pentru muzica filmului Urma

Petru Mărgineanu, pentru muzica filmului Graniţa morţii, regia Cătălin Apostol

Cristian Lolea, pentru muzica filmului Grădina Sovietică, regia Dragoş Turea

● Premiul pentru Coloană Sonoră

Alexandru Dumitru, pentru coloana sonoră a filmului Urma

Marius Leftărache, pentru coloana sonoră a filmului 5 minute

Mihai Grecea, Florin Tăbăcaru, Angelo Dos Santos, Michel Schillings, Kyan Bayani pentru coloana sonoră a filmului Colectiv

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Principal

Ioana Bugarin, pentru rolul Mia din Mia îşi ratează răzbunarea

Daniela Nane, pentru rolul Cesonia din Caligula

Maria Popistaşu, pentru rolul Eli din Kaimos

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Principal

Teo Corban, pentru rolul Mihnea Nicoară din Urma

Mihai Călin, pentru rolul Nicu Holban din 5 minute

Şerban Lazarovici, pentru rolul Mugur Călinescu din Tipografic Majuscul

● Premiul pentru Interpretare Feminină Rol Secundar

Irina Rădulescu, pentru rolul Ana din Urma

Elvira Deatcu, pentru rolul Maria Holban din 5 minute

Victoria Cociaş, pentru rolul Babette din Gottlieb

● Premiul pentru Interpretare Masculină Rol Secundar

Emanuel Pârvu, pentru rolul Coman din 5 minute

Istvan Teglas, rolul Istvan din Malmkrog

Adrian Nicolae, rolul Pavel din Mia îşi ratează răzbunarea

● Premiul pentru Film Documentar

Colectiv, regia Alexander Nanau

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

Lemn, regia Monica Lăzurean

Gorgan, regia Michaela Kirst, Ebba Sinzinger

● Premiul pentru Film de Televiziune

Cine eşti tu, Cătălina Ecaterina - Teodoroiu?, regia Cornel Mihalache

Miluţă Gheorghiu , regia Andreea Ştiliuc

Caligula, regia Silviu Jicman

● Premiul pentru Film de Animaţie

Moartea şi cavalerul, regia Radu Gaciu

Oaspeţii, regia Răzvan Aprozeanu

Cântec de leagăn, regia Paul Mureşan

● Premiul pentru Scurmetraj de Ficţiune

Kaimos, regia Sara Tsorakidis

În noapte, regia Ana Pasti

Bucureştiul văzut de sus, regia Andrei Răuţu

● Premiul Opera Prima Alexandru Tatos

Urma, regia Dorian Boguţă

Acasă, regia Radu Ciorniciuc

● Premiul Speranţe Cinematografice

Vânătoarea de cerbi, regia Andrei Olănescu

Împreună, regia Alma Buhagiar

Doi fără, regia Miruna Minculescu

În 1963, an în care scenaristul Dumitru Carabăţ era distins, alături de Henri Colpi, cu Premiul pentru cel Mai Bun Scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes pentru ecranizarea romanului Codin de Panait Istrati, din iniţiativa unor cineaşti ca Paul Călinescu, Liviu Ciulei, Mircea Drăgan, Mihnea Gheorghiu, Ion Popescu Gopo (el însuşi premiat la Cannes, în 1957, pentru Scurtă Istorie) şi Victor Iliu a fost înfiinţată Asociaţia Cineaştilor din România.

După ce, în anul 1970, debutau în cinematografie cu Apa ca un bivol negru,documentarul manifest al unei noi generaţii de cineaşti, pe atunci tineri absolvenţi ai IATC (UNATC de azi), denumită ulterior ”generaţia '70", din care făceau parte Andrei Cătălin Băleanu, Petre Bokor, Iosif Demian, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Roxana Pană, Dan Piţa, Dinu Tănase, Mircea Veroiu, ACIN a organizat prima sa Gală în 1971, în care premia performanţele cinematografiştilor români.

”Marele Premiu a fost conferit din anul 1971 şi până azi unor filme de referinţă, care au marcat istoria filmului românesc, precum Mihai Viteazul (1971, regia Sergiu Nicolaescu), Puterea şi Adevărul (1972, regia Manole Marcus), Prin cenuşa imperiului (1976, regia Andrei Blaier), Probă de microfon (1979, regia Mircea Daneliuc), Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (1980, regia Malvina Urşianu), Faleze de nisip (1983, regia Dan Piţa), Horea (1984, regia Mircea Mureşan), Pas in doi (1985, regia Dan Piţa), Moromeţii (1987, regia Stere Gulea), Iacob (1988, regia Mircea Daneliuc), De ce trag clopotele, Mitică? (1981, interzis până în 1990, regia Lucian Pintilie), O vară de neuitat (1994, regia Lucian Pintilie), Filantropica (2002, regia Nae Caranfil), Moartea domnului Lăzărescu (2005, Cristi Puiu), A fost sau n-a fost (2006, regia Corneliu Porumboiu), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (2007, regia Cristian Mungiu), Poziţia copilului (2013, regia Călin Peter Netzer), Bucureşti non stop (2015, regia Dan Chişu), Sieranevada (2016, Cristi Puiu), La Gomera (2019, regia Corneliu Porumboiu)“, a subliniat Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România. 

Gala UCIN 2021 va avea loc pe 20 septembrie 2021, la Opera Naţională Bucureşti. 



Citeste si:

Moartea misterioasă a unui om de ştiinţă chinez care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID înainte ca pandemia să fie declarată

Yusen Zhou, unul dintre oamenii de ştiinţă chinezi care a depus brevetul pentru un vaccin anti-COVID-19, înainte ca pandemia să fie declarată, a murit în mod misterios câteva săptămâni mai târziu, potrivit presei străine.


Primul caz de Covid a fost raportat la Wuhan în decembrie 2019 - dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a declarat o pandemie decât pe 11 martie 2020.

Înseamnă că brevetul de vaccin a fost depus la scurt timp după ce China a recunoscut pentru prima dată că virusul SARS-CoV-2 se transmite de la om la om, şi cu două săptămâni înainte de declararea oficială a unei pandemii, scrie The Sun. 
 
Potrivit The Asutralian, omul de ştiinţă militar Yusen Zhou „a lucrat îndeaproape” cu cercetătorii de la Institutul de Virusologie din Wuhan, inclusiv cu directorul instituţiei, Shi Zhengli - supranumită „batwoman” pentru munca ei privind coronavirusul la lilieci. 
 
Presa internaţională relatează că Zhou a murit în mod misterios la mai puţin de trei luni după ce a depus brevetul pentru vaccin. De asemenea, potrivit The New York Post, moartea lui Zhou în luna mai a anului trecut a fost menţionată vag în presa din China, în ciuda faptului că a fost unul dintre cei mai importanţi oamenii de ştiinţă din ţară.
 
The US will be investigating whether the virus was accidentally released from the lab
 

Informaţiile prezentate de jurnaliştii australieni indică faptul că vaccinul împotriva COVID-19 ar fi ajuns pe mâna chinezilor la scurt timp de la înmulţirea cazurilor în ţară. 

În trecut, Zhou a mai lucrat în instituţii din SUA, inclusiv la Universitatea din Minnesota şi la un centru din New York. 

În ultimele luni, teoria că noul coronavirus ar fi fost scăpat dintr-un laborator a ieşit la suprafaţă. Noul preşedinte al SUA, Joe Biden, a ordonat agenţiilor de informaţii să lanseze o anchetă pentru a stabili dacă noul coronavirus a fost creat de om. 

Noi dovezi, inclusiv rapoarte despre trei lucrători din laboratorul din Wuhan care s-au îmbolnăvit grav de simptome asemănătoare coronavirusului în noiembrie 2019, au forţat o reevaluare în rândul celor care se îndoiesc.

Guvernul chinez a decis să nu participe la investigaţiile ulterioare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Biden a denunţat China şi a făcut apel la aliaţi să ajute „să o îndemne pe China să participe la o investigaţie internaţională cuprinzătoare, transparentă, bazată pe dovezi şi să ofere acces la toate datele şi dovezile relevante”.

 



Citeste si:

Fiica unuia dintre răniţii de la Petromidia cere transfer în strănătate: „Sper să ne ajute, ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”

Fiica unuia dintre bărbaţii răniţi în explozia de vineri de la rafinăria Petromidia din Năvodari încearcă să facă tot posibilul pentru a-şi transfera tatăl la o unitate medicală din afara ţării.

Două dintre persoanele rănite în explozia de vineri de la rafinărie se află la spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri pe 25-30% din suprafaţa corpului, în timp ce un alt rănit a fost operat şi este în afara oricărui pericol la Spitalul Judeţean din Constanţa, potrivit unui comunicat al Rompetrol. A patra victimă a suferit răni uşoare şi a fost externată.

Victimele exploziei sunt în stare stabilă, însă arsurile suferite sunt grave, susţine fiica unui bărbat care este internat la Spitalul Floreasca. Tatăl său are arsuri pe faţă, mâini şi picioare, dar şi pe căile respiratorii, potrivit Digi24. 

Tânăra le-a spus jurnaliştilor că îşi doreşte să îşi transfere tatăl într-un spital din străinătate, motiv pentru care a început demersul în acest sens. A obţinut diagnosticul în scris de la medici, însă acum trebuie să caute singură o clinică din afara ţării şi să rezolve problemele ce ţin de asigurarea medicală.

Până în acest moment, susţine ea, autorităţile nu au refuzat transferul, dar nici nu l-au aprobat: „Aşteptăm şi sper să ne ajute, ţinând cont de istoric, de ceea ce s-a întâmplat şi la Colectiv”.

De asemenea, şoţia celui de-al doilea bărbat internat la Spitalul Floreasca din Capitală, cu arsuri la nivelul spatelui, cere ca acesta să fie transferat în afară.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs vineri la rafinăria Petromidia, deţinută de grupul KMGI, fostul Rompetrol Group. Incendiul a avut loc la instalaţia de hidrofinare petrol motorină. Autorităţile au activa Planul Roşu de Intervenţie, iar localnicii au fost alertaţi prin mesaj RO-ALERT despre degajările mari de fum.

Un angajat al rafinăriei şi-a pierdut viaţa în acest incident.


Citeste si:

Cine e Emma Răducanu, surpriza turneului de la Wimbledon: „Bunica mea locuieşte încă în centrul Bucureştiului” FOTO

Emma Răducanu a devenit cea mai tânără jucătoare de tenis care reprezintă Marea Britanie şi care reuşeşte să ajungă în al patrulea tur de la Wimbledon, după ce a învins-o, sâmbătă, pe Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA).

Sorana Cîrstea a fost învinsă sâmbătă cu 6-3, 7-5, în runda a treia a turneului de la Wimbledon, de tânăra jucătoare britanică de origine română Emma Răducanu. Sorana Cîrstea (31 ani, 45 WTA), care în turul anterior obţinuse calificarea în faţa belarusei Victoriei Azarenka a 12-a favorită, a pierdut acum în faţa unei tinere de 18 ani, locul 338 WTA, aflate la prima sa participare la un turneu de Mare Şlem, după ce a primit un wildcard.

 
GALERIE FOTO
 
„Am rămas fără cuvinte acum. Nu ştiu cum să reacţionez. Sunt atât de recunoscătoare pentru tot sprijinul primit. Este, de departe, cel mai important teren pe care am jucat, dar cred că am gestionatul momentul destul de bine. Când îmi făceam bagajele pentru bulă, părinţii m-au întrebat 'nu-ţi iei cam mult echipament la tine?'. Acum, cred că e cazul să bag la spălat”, a spus Emma Răducanu stârnind hohote de rîs.
 

În turul patru, Emma Răducanu va juca împotriva australiencei Ajla Tomljanovic (75 WTA).

Britanicii sunt entuziasmaţi. Emma Răducanu este noua senzaţie a sportului alb. Tânăra este considerată de Steve Tignor, editorialist la Tennis.com, „o jucătoare cu pedigree pentru tenis”, scrie digisport.ro.

Emma, născută în Canada, din tată român şi mamă chinezoiacă 

Emma este născută în Canada, ca şi Bianca Andreescu, o altă jucătoare de origine română care făcea senzaţie acum câţiva ani în tenisul mondial.

Emma Răducanu s-a mutat însă cu părinţii săi în Kent, Anglia, când avea doi ani, iar de câţiva ani beneficiază de sprijinul federaţiei britanice de tenis, care a văzut un mare potenţial la ea. Tânăra de 18 ani este un simbol al societăţii multiculturale britanice, scrie The Daily Mail vorbind despre performanţa ei „electrizantă” de la Wimbledon. În urmă cu două luni, Emma Răducanu încă dădea examene la şcoală, la matematică, economie, şi până acum o lună nici măcar nu jucase în vreun turneu important WTA, remarcă publicaţia.

Emma Răducanu este şi o elevă strălucită. Urmează una dintre cele mai dificile şcoli din Marea Britanie, dar ţine morţiş să fie printre cei mai buni. „Părinţii mei au fost destul de stricţi, nu doar cu tenisul, ci cu toate. Cred că am dezvoltat această mentalitate de la o vârstă mică”, a declarat ea.

Emma Răducanu vine de câteva ori pe an în România

Tatăl său este român, iar mama chinezoaică, ambii cu studii universitare, şi de la ei spune sportiva că a dobândit puterea mentală.

„Bunica mea, mamaia, locuieşte încă în centrul Bucureştiului. O vizitez de câteva ori pe an, stau cu ea. Chiar este frumos. Ca să fiu sinceră, îmi place mâncarea (n.r. românească). Adică, mâncarea este incredibilă! Şi gătitul bunicii mele este, de asemenea, ceva special. Am legături cu Bucureştiul”, le-a mărturisit Emma Răducanu jurnaliştilor britanici. 

Deşi îi place foarte mult de Ana Ivanovic, fosta elevă a antrenorului său, Nigel Sears, cele două sportive de la care se inspiră tânăra jucătoare sunt Simona Halep şi Na Li.

 

„O apreciez cu adevărat pe Simona Halep datorită mişcării sale. Cred că şi dacă am un joc bun şi o mulţime de lovituri puternice, aş vrea să am mai mult din condiţia fizică şi viteza Simonei Halep”, a declarat Emma Răducanu, citată de digisport.ro.

 



Citeste si:

Vladimir Putin a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a Rusiei. Potrivit acesteia, „forţe distructive” interne şi externe încearcă să destabilizeze ţara

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a ţării, care constată că „forţe distructive” interne şi externe încearcă să folosească actualele provocări pentru a destabiliza Rusia, transmite sâmbătă EFE.

Documentul, de 43 de pagini, publicat sâmbătă pe portalul digital de informaţii guvernamentale, subliniază că sporirea infrastructurii militare a NATO în apropierea frontierelor ruse şi exerciţiile pentru posibila folosire a armelor nucleare împotriva Rusiei cresc ameninţările militare cu care se confruntă ţara.

„Forţe distructive din exterior şi din interiorul ţării încearcă să folosească dificultăţile socio-economice obiective în Federaţia Rusă pentru a stimula procese sociale negative şi pentru a agrava conflicte interetnice şi interconfesionale”, se menţionează în text.

Noua Strategie, care o înlocuieşte pe cea aprobată la 31 decembrie 2015, semnalează că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor este însoţită de posibilitatea sporirii ameninţărilor pentru siguranţa cetăţenilor, a societăţii şi a statului.

„Folosirea în Federaţia Rusă a tehnologiilor informaţiei şi a echipamentelor de telecomunicaţii străine creşte vulnerabilitatea resurselor informatice ruse, inclusiv instalaţiile de infrastructură critice”, se menţionează în document, potrivit Agerpres. 

Pentru a face faţă acestei provocări, noua strategie îşi propune să sporească securitatea şi stabilitatea sistemului de alimentare cu energie, a sectorului rus de internet şi a altor infrastructuri, precum şi să blocheze controlul străin asupra funcţionării acestor sisteme.

În ceea ce priveşte securitatea economică, documentul subliniază nevoia de „a depăşi dependenţa critică a economiei ruse de importul de tehnologii şi echipamente” şi de a întări sistemul financiar al ţării şi suveranitatea sa. În acest scop, printre alte măsuri, noua strategie are în vedere reducerea folosirii dolarului american în comerţul cu străinătatea.

Noua strategie include şi un capitol referitor la „apărarea valorilor etico-spirituale tradiţionale ruse, a culturii şi memoriei istorice” şi acuză Statele Unite şi aliaţii lor că atentează la aceste valori. „Sabotajul informativo-psihologic şi ‘occidentalizarea’ culturii sporesc pericolul ca Federaţia Rusă să-şi piardă suveranitatea culturală”, avertizează documentul.



Citeste si:

Alfred Simonis, după scandalul de la alegerile PNL: Caragiale ar fi cu siguranţă invidios că epigonii Brătienilor au reuşit să depăşească în ridicol personajele sale

Referindu-se la scandalul de la alegerile PNL Timişoara, preşedintele PSD Timiş şi lider al deputaţilor social-democraţi, Alfres Simonis este de părere că este jenant pentru un preşedinte de partid şi chiar de Consiliu Judeţean să fie huiduit de proprii colegi şi că vorbele grele aruncate de cele două tabere discerditează PNL.

„De mult nu am mai avut în politica românească scene tragi-comice ca astăzi, la tentativa de conferinţă municipală a PNL Timişoara. Firme de paza, cefe late, poliţie, îmbrânceli, huiduieli, zeci de oameni ţinuţi afară în ploaie - aşa a arătat jalnicul spectacol servit de liberalii din Timiş. Caragiale ar fi cu siguranţă invidios că epigonii Brătienilor au reuşit să depăşească în ridicol grotescul personajelor sale. Filmările de la faţa locului te duc cu gândul la birtul din Dudeştii Noi (localitate din care provine liderul interimar al PNL Timiş, Alin Nica - n.r.) sau la o încăierare între nuntaşi băuţi la o sală de evenimente din Sânnicolaul Mare şi nicidecum la un eveniment public, desfăşurat în cel mai civilizat oraş al ţării”, a scris pe Facebook, Alfred Simonis.
 
Liderul social-democrat din Timiş a mai arătat că nu îl bucură ”circul” din PNL Timişoara pentru că în politică este nevoie de interlocutori serioşi şi responsabili.
 
„Nu ne bucură circul de la PNL Timişoara, pentru că în politică este nevoie de interlocutori serioşi şi responsabili, chiar dacă sunt adversari ideologici. Este jenant pentru un lider de partid, ditamai preşedintele de Consiliu Judeţean, să fie huiduit la scenă deschisă de colegii de partid, să fie considerat hoţ şi să i se ceară demisia! Vorbele grele aruncate in spaţiul public de cele două tabere din PNL discreditează pe termen lung acest partid în Timişoara şi ne dezvăluie nişte lideri infantili, incapabili să fie credibili măcar in faţa propriilor colegi, căci despre performanţe administrative nu cred că are rost să mai vorbim!”, a mai scris Simonis.
 
Alegerile pentru conducerea PNL Timişoara au fost programate sâmbătă, însă taberele celor doi candidaţi pentru funcţia de preşedinte, Raul Ambruş şi Cosmin Tabără, nu s-au înţeles din cauza numărului delegaţilor prezenţi. Preşedintele interimar al PNL Timiş, Alin Nica a anunţat că suspendă alegerile şi a părăsit sala alături de susţinătorii lui Cosmin Tabără. În sală au rămas, totuşi, susţinătorii lui Raul Ambruş care au format o nouă comisie de alegeri şi astfel l-au ales pe Ambruş lider al PNL Timişoara.
 
Alin Nica a declarat că vor urma măsuri de sancţionare în filială, chiar excluderi din partid, după scandalul de la conferinţa de alegeri a PNLTimişoara. Nica a mai anunţat că va face şi plângeri penale după ce a dispărut inclusiv ştampila partidului.


Citeste si:

Plaje „la liber”, ca acum 30 de ani, pe litoralul românesc. Explicaţia şefului Gărzii de Mediu şi implicaţiile asupra antreprenorilor HoReCa

Plajele pe litoral au fost lărgite considerabil. Asta a creat, practic, un teritoriu nou pentru România, dar a adus şi o problemă nemaiîntâlnită: aceste suprafeţe nu sunt cadastrate, nu figurează în acte şi, deci, nu pot fi concesionate. Vor fi plaje „la liber”, ca acum 30 de ani, observă şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu.

„Dacă te duci la OCPI (oficiul de cadastru), nu le regăseşti acolo, e un teritoriu care nu e cadastrat şi este o noutate pentru noi. Trebuie să vedem mai departe modul în care se desfăşoară aceste acţiuni ale statului, relaţia noastră cu cei care vor să folosească aceste plaje. E un subiect sensibil. Odată ce tu, statul român, nu ai act de proprietate, nu poţi să închei contracte. Acel pământ nou al României nu are act de proprietate, pentru că este mult prea nou. Şi lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Trebuie să faci măsurători, să vii cu nişte studii”, a explicat şeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, la Digi24. 

Vacanţa deja a venit şi oamenii vor merge la plajă, iar cei din HoReCa ar vrea să concesioneze aceste terenuri, numai că în situaţia de faţă nu se poate. Aşa se face că vom avea plaje „la liber”, aşa cum era acum 30 de ani. Oamenii se vor putea aşeza „la liber”, spune Berceanu. 

Cadastrarea acestor terenuri nu este chiar simplă, pentru că peste câţiva ani, ne-am putea trezi că natura a „furat” din ceea ce am construit.  

„Este o noutate pentru noi, dar trebuie să ne adaptăm repede şi sunt mai multe instituţii ale statului implicate aici. Vrem să vedem şi evoluţia. Spui: uite, avem 50 de metri de plajă, dar trebuie să vedem şi eroziunea vântului şi a apei, că s-ar putea ca noi să cadastrăm 50 de metri şi în doi ani să fie doar 30 de metri”,  a arătat Octavian Berceanu.

Cine face curăţenie pe plajele noi, neconcesionate?

Şi se mai pune o problemă: cine face curat pe aceste plaje? De obicei, concesionarul face curăţenie în zona pe care o concesionează, dar dacă aceste plaje nu pot fi închiriate încă, ce se întâmplă?

„În primul rând, când vorbim de curăţenie vorbim de UAT, de Primărie. Mai sunt şi Apele Române, pentru că plajele acestea ţin de Apele Române, până la urmă. Şi atunci, fiecare primărie şi Apele Române trebuie să găsească soluţii comune, astfel încât aceste plaje să fie curăţate. În momentul de faţă, cred că UAT-ul ar trebui să fie cel mai implicat. Taxele şi impozitele, probabil în viitor, vor merge la UAT”, spune şeful Gărzii de Mediu.

Mamaia are o plajă nouă de 50 de hectare

În urma lucrărilor de lărgire, staţiunea Mamaia va avea din acest sezon estival o suprafaţă de plajă nouă de peste 50 de hectare.

Lucrările fac parte din proiectul „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”, implementat de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, care presupune lucrări de reducere a eroziunii costiere pentru 11 sectoare: stăvilarele Edighiol/Periboina, Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie, Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia– Venus- Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai.

Proiectul, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, are o valoare de 3,8 miliarde de lei.



Citeste si: