CCR a respins sesizarea partidului AUR privind învestirea Guvernului Cîţu de către Parlament

Curtea Constituţională a respins marţi, ca inadmisibilă, sesizarea Alianţei pentru Unirea Românillor (AUR) privind hotărârea Parlamentului 31/2020 prin care a fost acordată încrederea Guvernului condus de premierul Florin Cîţu. Decizia este definitivă şi obligatorie.

„A respins, ca inadmisibilă, sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr.31 din 23 decembrie 2020 pentru acordarea încrederii Guvernului (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect formulate de Grupurile parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor din Camera Deputaţilor şi, respectiv, din Senat)”, arată CCR, într-un anunţ de presă.

Marţea trecută CCR a amânat pronunţarea pe această obiecţie de neconstituţionalitate formulată de grupurile parlamentare ale AUR. 

Liderul senatorilor AUR Claudiu-Richard Târziu a anunţat, în plenul reunit în care a fost acordat votul de încredere Guvernului Cîţu de către Parlament, că grupurile parlamentare ale AUR vor sesiza Curtea Constituţională cu privire la faptul că nu au fost îndeplinite, formal, procedurile legale pentru învestirea Cabinetului Cîţu.

„De aceea vă rog să aşteptaţi decizia Curţii Constituţionale. Dacă va fi favorabilă dumneavoastră, vă urez un singur lucru, Guvernului – Cădere uşoară!”, a adăugat Târziu.

„Audierile din comisii au fost formale, grăbite şi fără posibilitatea de a analiza programul de guvernare. Văd că în sală au fost voci care de care mai puternice şi triumfaliste arcului guvernamentale. Eu i-aş sfătui pe colegii din coaliţia din guvernare ca şi pe cei care vor să ocupe posturi ministeriale, împreună cu preşedintele statului, domnul Klaus Iohannis, să mai aştepte niţel, să nu se bucure prea devreme. Grupurile parlamentare ale AUR vor sesiza Curtea Constituţională asupra faptului că, formal, nu au fost îndeplinite procedurile legale pentru învestirea acestui Guvern. De aceea vă rog să aşteptaţi decizia Curţii Constituţionale. Dacă va fi favorabilă dumneavoastră, vă urez un singur lucru, Guvernului – Cădere uşoară!”, a afirmat Claudiu Târziu, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. 


Citeste si:

Mihai de la 3 Sud Est ar fi fost tratat de COVID-19 cu Ivermectină. Medicamentul nu este autorizat în UE pentru tratarea infecţiei cu coronavirus

Mihai Budeanu (44 de ani), membru al trupei 3 Sud Est, lasă de înţeles că a fost tratat cu Ivermectină, medicament ce se găseşte doar în farmaciile veterinare pentru tratarea animalelor. Artistul a fost internat cu o formă gravă de COVID-19. Cântăreţul ar fi primit acest tratament la recomandarea medicului român Ion Alexie, şeful secţiei de boli infecţioase al unui spital din Las Vegas. Medicamentul nu este aprobat în UE pentru tratarea COVID-19.

Cântăreţul Mihai Budeanu (3 Sud Est) s-a infectat cu SARS-COV-2 şi a fost internat în stare gravă la Spitalul Municipal Mangalia pe 19 noiembrie 2020, iar câteva zile mai târziu a fost transferat la Medgidia. 

La insistenţele familiei sale, cântăreţul ar fi primit un tratament anti-COVID-19 cu Ivermectină (medicament antiparazitar) şi steroizi, tratament recomandat prin telefon de doctorul Ion Alexie, medic specialist infecţionist în Las Vegas şi prieten cu Mihai Budeanu. 
 
„Da, l-am tratat prin telefon. Chiar în ambulanţă i s-a dat Ivermectină. În protocol au existat şi steroizi”, a declarat medicul specialist de boli interne şi boli infecţioase, la Antena 3.  
 
Mihai Budeanu spune că a primit un tratament anti-COVID-19 recomandat de medicul român Ion Alexie, fără să specifice însă clar că i s-a administrat Ivermectină. 
 
„Am avut o perioadă în care era să plec din această lume. Am fost la limită. Respiram din ce în ce mai greu. Într-o zi dificilă, am chemat salvarea, m-a luat, m-a dus la Medgidia. A trebuit să ajung la o secţie de ATI urgent. Oxigenul scăzuse la un nivel undeva de 50%. Doctorii au spus că am scăpat printr-un miracol. Aveam şanse la viaţă undeva la 5%. Doctorul Ion Alexie mi-a furnizat protocolul de tratament folosit în Vegas, acela cu plasmă şi nişte medicamente; tratamentul clasic care se ia în acest caz. Am stat trei săptămâni la ATI, apoi am trecut pe Interne şi am mai stat puţin”, a povestit cântăreţul la  Vorbeşte lumea, de la Pro TV.
 
Ivermectina, noul „medicament minune“  împotriva COVID-19 
 
Ivermectina este un medicament care se foloseşte pentru paraziţi, iar în România se găseşte doar în farmaciile veterinare pentru tratarea animalelor. Folosirea pentru tratarea COVID-19 a Ivermectinei este controversa momentului. 
 
În timp ce de peste ocean vin veşti că acest medicament foarte ieftin în comparaţie cu cele deja folosite în schemele aprobate oficial ar face minuni în doar 48 ore, cel mai mare atu care i se atribuie fiind acela că opreşte replicarea virusului SARS-CoV-2, părerile medicilor din România sunt împărţite. 
 
În timp ce unii contestă cu vehemenţă folosirea lui, avertizând că există riscuri încă necuantificate, inclusiv risc de cancer, alţii îl recomandă de luni bune, încă din vremea în care articole de presă, dar şi ştiinţifice, din SUA, au ajuns şi în mediul academic românesc. 
 
Românii au golit rafturile de Ivermectină 
 
În ultimele zile însă, discuţiile purtate în şoaptă au fost abandonate şi s-a vorbit pe şleau despre potenţialul acestui medicament în tratarea COVID-19. Aşa s-a ajuns ca în câteva zile farmaciile veterinare să nu mai aibă pe rafturi Ivermectină, iar distribuitorii să nu mai poată, la rândul lor, onora comenzile.
 
Atenţie la "doctorul Google"!
 
Medicii care tratează pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 au temeri mari când vine vorba de receptivitatea populaţiei la fel şi fel de tratamente-minune. Spun că există deja îngrijorarea că o mare parte din populaţia pozitivă se testează acasă şi se tratează după cum indică „doctorul GOOGLE“, evitând până şi medicul de familie. Cât despre Ivermectină, ar trebui să fim cel puţin precauţi.
 
Ivermectina ar putea avea „repercusiuni fatale“
 
„Ivermectina este un medicament aprobat pentru uz veterinar. În primul rând, medicamentele care sunt aprobate pentru uz uman au un anumit proces de aprobare şi anumite teste care se fac. Ar fi bine să nu împreunăm regnul animal cu specia umană şi să nu ne tratăm după ureche pentru că a auzit cineva că acest medicament poate face minuni. Poate face minuni în cazul regnului animal, deocamdată la noi nu este testat acest medicament, drept urmare, ar trebui să urmăm calea firească, să ne vaccinăm şi să vedem după aceea ce urmează. Deocamdată, sunt foarte multe medicamente în teste, chiar pentru COVID“, a declarat medicul de familie Dorian Costescu, avertizând că folosirea acestui medicament de uz veterinar ar putea avea chiar „repercusiuni fatale“.
 
Ivermectina, folosit şi pentru combaterea febrei 
 
Pe de altă parte, Carmen Dorobăţ, medic infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi a declarat pentru Buletin de Bucureşti că acest medicament a fost folosit în primă fază pentru tratarea bolilor parazitare la animale, iar pe oameni este folosit pentru a ajuta la combaterea febrei.
 
"Ivermectina este un antiparazitar folosit la câini, la om se foloseşte ca antifibrotic. Pentru prima dată s-a încercat să fie folosit în viroza hepatică şi nu a dat rezultatele cele mai bune. Nu există o contraindicaţie pentru folosirea invermectinei la bolnavii de Covid-19. Este recunoscut în State, nu este o greşeală medicală, dar nu este un medicament «minune» şi nu este un antiviral, el se adresează bolii ca un antifibrotic. Nu vinecă pacienţii bolnavi de Covid-19, ci ajută la o evoluţie mai bună a bolii", spune medicul Carmen Dorobăţ. 
 
Medicul infecţionist de la Iaşi a spus şi că serul de ivermectină nu este trecut în niciun protocol internaţional sau european, în protocoale se vorbeşte de tablete de 3 mg: "Oricum, ca medicii să folosească acest ser este nevoie să fie aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să aprobe şi din câte ştiu eu nu există vreo aprobare în acest sens".
 
 
 


Citeste si:

Ciolacu: Florin Cîţu ne propune un buget de austeritate. Mâine vom prezenta bugetul alternativ

Preşedintele PSD Marcel Ciolacu s-a întâlnit marţi cu liderii principalelor sindicate alături de care a discutat despre bugetul bentru 2021. Ciolacu a explicat apoi că formaţiunea sa va prezenta miercuri bugetul alternativ şi că va depune la proiectul Guvernului mai multe amendamente.

„Aş dori să mulţumesc liderilor celor mai importante sindicate din România, care au participat fizic şi online la o întâlnire cu liderii din conducerea PSD.
 
Mâine vom prezenta propunerea noastră de buget alternativ pentru anul 2021. Din discuţiile cu liderii de sindicat am tras concluzia evidentă că toată lumea este îngrijorată de proiectul de buget de austeritate. Cîţu Florin, fostul ministru de Finanţe, ne propune un buget de austeritate.
 
Vom încerca, în Parlament, să facem modificările la bugetul de stat prin amendamentele depuse de noi. Rămâne o majoritate fragilă în Parlament, dar noi sperăm să ne găsim sprijin inclusiv în arcul guvernamental.
 
Pur şi simplu, în acest moment nu avem consum, avem numai austeritate, tăieri de pensii, salarii şi concedieri”, a declarat marţi Marcel Ciolacu.



Întrebat de unde va găsi PSD bani pentru buget în contextul în care guvernarea încearcă să strângă cureaua, Ciolacu a afirmat că abia mâine va prezenta pe larg toate aspectele.

„Contează cum iţi creezi priorităţile. Pentru noi nu e o prioritate să dăm un miliard de lei la firmele de asigurari. Ce doreşte România? Un buget de austeritate ca în 2010?. Bugetul lui Boc e total diferit faţă de 2010 când a aplicat bugetul de austeritate. Dacă vrem să repetăm aceeaşi greşeală pe spatele românilor, o să facem aceeaşi greşeală din nou”, a conchis liderul PSD.


Citeste si:

Disney restricţionează accesul copiilor la mai multe animaţii clasice considerate rasiste

Platforma de streaming video Disney+, deţinută de compania Walt Disney, a blocat accesul copiilor sub şapte ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” şi „Peter Pan”, din cauza unor scene considerate a conţine stereotipuri ori prejudecăţi rasiale.

Aceste filme nu mai sunt afişate în secţiunea „Copii” a platformei, dar pot fi accesate de pe un cont de adult, însoţite de un avertisment referitor la „descrierile negative” prezente în respectivele animaţii, precizează compania Disney. 

„Acest program include descrieri negative şi/ sau tratament necorespunzător aplicat unor persoane sau obiceiuri”, este mesajul prezent la începutul filmului. „Aceste stereotipuri erau greşite atunci şi sunt greşite şi acum. În loc să înlăturăm acest conţinut, vrem să recunoaştem că el are un impact nociv, să învăţăm din acest lucru şi să lansăm o dezbatere pentru a crea împreună un viitor mai tolerant”, se arată în mesajul celor de la Disney, potrivit digi24.ro. 

În octombrie anul trecut, Disney a actualizat, printr-un mesaj mai ferm, avertismentul cu privire la conţinutul rasist din unele filme clasice de animaţie.

Astfel, atunci când sunt redate pe platforma de streaming Disney+, animaţiile precum Dumbo, Peter Pan, Pisicile Aristocrate, dar şi Cartea Junglei, afişează respectivul avertisment despre stereotipuri.

„Pisicile Aristocrate” caricaturizează „în mod rasist” persoanele asiatice

La un moment dat, în Pisicile Aristocrate, în scena în care personajele cântă celebra melodie „Everybody wants to be a cat”, apare o pisică cu „chipul galben”, care cântă la pian cu beţişoare chinezeşti pentru mâncare.

„Pisica este o caricatură rasistă a persoanelor asiatice care afişează trăsături stereotipe exagerate, de genul ochilor oblici şi dantura proeminentă. Pisica are un foarte strident accent englezesc şi o voce care aparţine unui actor alb, în timp ce cântă la pian cu beţişoare chinezeşti”, explică cei de la Disney, care adaugă că versurile batjocoresc limba chineză şi tradiţii din Shanghai sau Hong Kong.

Elefănţelul Dumbo şi batjocorirea americanilor de culoare

În acest film de animaţie există o scenă în care Dumbo întâlneşte un grup de ciori pe al cărui lider îl cheamă Jim Crow, un stereotip rasial care reprezintă numele generic al afroamericanului lipsit de inteligenţă care cântă şi dansează, temă preluată în spectacolele în care un alb îşi vopsea faţa şi mâinile pentru a imita un negru.

În plus, legile Jim Crow sunt legile segregaţioniste aplicate în SUA în perioada 1876-1964 şi îndreptate împotriva americanilor de culoare.

Peter Pan îşi bate joc de amerindieni

De asemenea, în filmul de animaţie Peter Pan amerindienii sunt şi ei portretizaţi într-o manieră stereotipă care nu reflectă nici diversitatea şi nu reprezintă nici tradiţiile culturale autentice ale acestei populaţii, susţine compania Disney.

„Filmul îi prezintă (pe amerindieni) vorbind o limbă neinteligibilă. În plus, aceştia sunt deseori numiţi drept «piei-roşii», un termen jignitor”, conform Disney.

De asemenea, la un moment dat Peter Pan şi Băieţii Pierduţi se angajează într-un dans în timpul căruia fac mişcări exagerate şi poartă peruci indiene, o bătaie de joc la adresa imaginii şi culturii amerindienilor”.

 
 

 



Citeste si:

Klaus Iohannis, întâlnire la Palatul Cotroceni cu reprezentanţi ai UDMR în Guvern

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat, marţi, o şedinţă la Palatul Cotroceni cu reprezentanţi ai UDMR în Guvern. Vor participa vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Tineretului şi Sportului

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va avea marţi, 26 ianuarie a.c., ora 15:00, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu viceprim-ministrul Hunor Kelemen şi ministrul Tineretului şi Sportului, Carol-Eduard Novák”, a transmis, marţi, Administraţia Prezidenţială. 
 
Preşedintele a avut până acum întâlniri şi cu reprezentanţii PNL în Guvern, dar şi cu vicepremierul Dan Barna şi reprezentanţii USR-PLUS în Executiv. 
 
De fiecare dată, preşedintele a vrut să afle priorităţile miniştrilor şi şi-a exprimat susţinerea pentru proiectele care urmează a fi derulate. 


Citeste si:

Actriţa Keira Knightley refuză să mai joace nud în filme regizate de bărbaţi

Actriţa engleză Keira Knightley, nominalizată la Oscar pentru rolurile din „Pride & Prejudice” (2005) şi „The Imitation Game” (2014), a declarat că refuză să mai joace nud în filme regizate de bărbaţi, relatează BBC, citată de news.ro.

Într-un interviu acordat podcast-ului Chanel Connects, actriţa în vârstă de 35 de ani a spus: „Nu am o interdicţie absolută (privind scenele nud, n.r.), dar cumva am când e vorba despre bărbaţi. Este, în parte, vanitate şi este vorba şi despre privirea masculină”.

După ce mişcarea #MeToo a luat amploare în ultimii trei ani, numeroase studiouri au angajat coordonatori de intimitate pentru a superviza scenele de sex din filme şi pentru a se asigura că actorii se simt confortabil şi că sunt trataţi cu respect în timpul filmărilor.

Knightley a dezvăluit anterior că în contractele ei a fost inclusă clauza „fără nuditate” de când a devenit mamă, în 2015.

Ea a mai spus în interviul recent că ar prefera să lucreze cu o regizoare, dacă filmul respectiv este centrat pe experienţe de viaţă ale unei femei.

Keira Knightley a adăugat că apreciază necesitatea pentru anumite filme de a cuprinde scene nud.

„Nu vreau să fie scenele acelea oribile de sex, în care eşti uns şi toată lumea mormăie. Nu sunt interesată de asta. Sunt momente în care spui «Da, îmi dau seama unde ar merge perfect această scenă de sex în film şi, practic, e doar nevoie să ai pe cineva care să arate bine», aşadar poţi folosi pe altcineva. Pentru că sunt prea orgolioasă şi corpul meu a avut doi copii până acum, aş prefera să nu stau goală în faţa unui grup de bărbaţi”.

Actriţa a declarat anterior că i-a interzis fiicei ei să urmărească filme Disney care portretizează femeile în moduri cu care ea nu e de acord.

Născută pe 26 martie 1985, Keira Knightley a devenit cunoscută pentru rolurile interpretate în filmele din franciza „Piraţii din Caraibe/ Pirates of the Caribbean”, dar şi în filme precum „Mândrie şi Prejudecată/ Pride & Prejudice” (2005), „Remuşcare/ Atonement” (2007), „Drumul mătăsii/ Silk” (2007) „Ducesa/ The Duchess” (2008), „Anna Karenina” (2012) şi ”The Imitation Game. Jocul codurilor/ The Imitation Game” (2014). În 2018, Knightley a primit titlul de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic.




Citeste si:

American Film Institute: Cele mai bune filme şi seriale ale anului 2020

American Film Institute a ales zece lungmetraje şi zece show-uri de televiziune „considerate reprezentative din punct de vedere cultural şi artistic” între realizările anului trecut.

Animaţia „Soul”, realizată de Pixar, şi dramele „Nomadland”, regizată de Chloé Zhao, şi „The Trial of the Chicago 7”, de Aaron Sorkin, se numără între cele mai bune filme ale anului 2020 alese de American Film Institute (AFI).

Dintre cele zece filme, patru sunt produse de Netflix - „Da 5 Bloods”, de Spike Lee, „Ma Rainey’s Black Bottom”, de George C. Wolfe, „Mank”, de David Fincher, şi „The Trial of the Chicago 7”, de Aaron Sorkin.

Un alt gigant de streaming, Amazon Studios, e prezent cu două titluri care reprezintă debuturi în regie: „One Night in Miami”, de Regina King, şi „Sound of Metal”, de Darius Marder.

Cât priveşte programele de televiziune, Netflix domină şi aici, cu „Bridgerton”, „The Crown”, „The Queen’s Gambit” şi „Unorthodox”.

Filmele anului alese de AFI: „Da 5 Bloods” (Netflix), „Judas and the Black Messiah” (Warner Bros.), „Ma Rainey’s Black Bottom” (Netflix), „Mank” (Netflix), „Minari” (A24), „Nomadland” (Searchlight Pictures), „One Night in Miami” (Amazon Studios), „Soul” (Pixar), „Sound of Metal” (Amazon Studios), „The Trial of the Chicago 7” (Netflix).

Programele de televiziune ale anului alese de AFI: „Better Call Saul” (AMC), „Bridgerton” (Netflix), „The Crown” (Netflix), „The Good Lord Bird” (Showtime), „Lovecraft Country” (HBO), „The Mandalorian” (Disney Plus), „Mrs. America” (Hulu), „The Queen’s Gambit” (Netflix), „Ted Lasso” (Apple TV Plus), „Unorthodox” (Netflix).

AFI Special Award a fost acordat „Hamilton” (Disney Plus).



Citeste si:

Gruparea extremistă din SUA Proud Boys a fost catalogată ca „entitate teroristă” de către autorităţile din Canada

Gruparea de extremă dreapta din SUA Proud Boys a fost catalogată drept „entitate teroristă” de către autorităţile din Canada, în urma unei moţiuni aprobate de parlamentul ţării. Gruparea s-a remarcat prin suportul arătat fostului preşedinte Donald Trump din partea unor membri, dar şi prin faptul că a fost prezentă la asaltul Capitoliului la Washington pe 6 ianuarie.

Guvernul canadian a informat recent că agenţiile sale de securitate supraveghează îndeaproape această organizaţie şi strâng dovezi pentru a sprijini înscrierea grupului pe lista sa neagră.

„Astfel de liste trimit un mesaj clar, şi anume că niciodată Canada nu va tolera actele de violenţă. Atunci când o entitate este înscrisă pe listă, instituţiile financiare îi blochează activele”, a declarat o purtătoare de cuvânt a ministrului securităţii publice Bill Blair, conform AFP.

Moţiunea adoptată de Camera Comunelor canadian îndeamnă guvernul lui Justin Trudeau „să utilizeze toate mijloacele la dispoziţia sa pentru a răspunde la proliferarea grupurilor pline de ură ale adepţilor supremaţiei rasei albe începând cu desemnarea imediată a Proud Boys ca entitate teroristă” în Canada.

Membri ai Proud Boys, grup fondat de un canadian care ulterior s-a delimitat de el, s-au aflat în număr mare printre partizanii lui Donald Trump care au luat cu asalt Capitoliul la Washington pe 6 ianuarie. Cu câteva zile mai devreme, liderul acestei miliţii americane, Enrique Tarrio, a fost arestat. În Canada, cinci membri ai grupului aparţinând Marinei regale canadiene au fost chemaţi la ordine pentru că au întrerupt o ceremonie autohtonă la Halifax, în Noua Scoţie, în 2017.


Citeste si:

Ministrul Mediului anunţă că a făcut primele demersuri pentru a măsura poluarea din Capitală: Taxarea poate fi o soluţie, dacă vrem să reducem poluarea

Ministrul Mediului Tanczos Barna a declarat că va începe demersurile pentru o cercetare oficială a cauzelor poluării din Capitală după ce acuză că nu a găsit la minister nicio analiză în acest sens.

„Dacă vrem să reducem poluarea trebuie să vedem ce putem face pe trafic, pe poluare industrială, pe poluare rezidenţială şi pe arderi necontrolate, ilegale. Taxa poate să fie o soluţie, aşa cum este la nivelul Europei, dar nu este o decizie care să fie luată pe moment, acum, de mine, de cineva, de Guvern singur. De aceea am spus că e nevoie de cel puţin un an de zile pentru o dezbatere publică, cu oameni de ştiinţă, cu experţi de la Uniunea Europeană care să ne spună care au fost variantele care au mers în Europa, care au funcţionat, care au fost legale şi care au dat randament şi au dus la scăderea poluării în anumit centre. Trebuie discutat elementul de general sau local şi este nevoie de o asumare largă a acestei decizii, care trebuie să fie şi legală şi implementabilă. Este o discuţie care a început, care va continua. Anul acesta nu vom avea sigur nicio taxă în plus, dar din 2022 cred că trebuie să avem o decizie fără echivoc şi asumată”, a spus ministrul Mediului, la B1TV, conform Agerpres.

El a subliniat că în Uniunea Europeană sunt 24 de ţări care într-un fel sau altul taxează poluatorul şi implementează un principiu larg, consacrat în UE, conform căruia poluatorul plăteşte.

„Am văzut că în ultima perioadă s-au înmulţit infringement-urile la adresa României, printre care şi pe tema poluării aerului. Avem un infringement care ne obligă practic să luăm măsuri şi dacă nu reuşim va trebui să plătim penalităţi la Comisia Europeană, pentru că România nu reuşeşte să-ţi ţină sub pragurile stabilite la nivel european poluarea aerului în mai multe centre urbane. Vorbim strict de centre urbane: Iaşi, Bucureşti şi aşa mai departe. România va trebui să ia o decizie care vor fi măsurile prin care va încerca să tempereze aceşti poluatori. Poluatorii pot fi traficul, este cel mai poluant factor în marile centre urbane, activităţile industriale, economice, pe locul doi, şi încălzirea rezidenţială, pe locul trei. Din păcate, în România şi în Bucureşti, avem cel puţin încă un factor de poluare: arderile ilegale”, a explicat Barna.

Acesta a semnalat că este greu de cuantificat cine poluează mai mult: un proprietar de casă unde se face încălzirea pe lemn sau „ceva fosil” ori o centrală termică, iar aceasta alimentează sistemul de încălzire la trei cartiere sau un milion de autoturisme.

„Un lucru este cert: dioxidul de carbon care provine de la maşini. În Europa se plătesc diverse forme de taxă. Noi vorbim acum strict de poluarea aerului prin emisii de dioxid de carbon prin circulaţia auto, prin motorizare clasică, nu hibrid sau electrică. Taxă de poluare pe soba cu lemne nu cred că există în Europa. Pe încălzire rezidenţială nu cred că există, deşi este o discuţie cu privire la centralele de apartament în comparaţie cu centralele mult mai performante, cu capacitate mai mare, care alimentează trei patru cartiere”, a susţinut ministrul Mediului.


Citeste si:

AstraZeneca este acuzată că vaccinul său ar avea o eficacitate redusă la persoanele peste 65 de ani. Reacţia companiei

Surse din coaliţia Germaniei pentru tabloidul Bild şi Handelsblatt au acuzat compania AstraZeneca că vaccinul său împotriva COVID-19 ar putea fi ineficient pentru persoanele de peste 65 de ani. Mai mulţi oficiali germani au declarat pe surse că eficacitatea vaccinului pentru bătrâni ar fi cuprinsă între 8 şi 10%.

Dacă acuzaţiile se adeveresc, vaccinul de la AstraZeneca ar putea să nu primească aprobarea autorităţilor UE pentru folosirea la persoanele de peste 65 de ani.
 
Conform Handelsblatt, chiar dacă vaccinul AstaZeneca nu necesită temperaturi extreme sub zero de depozitare, „ar putea fi inadecvat pentru cei în vârstă. Conform informaţiilor din cercurile coaliţiei, guvernul federal se aşteaptă la o eficacitate de doar 8% în rândul celor de peste 65 de ani”.
 
Acest lucru marchează o nouă posibilă lovitură pentru AstraZeneca, care şi-a dezvoltat vaccinul împreună cu Universitatea Oxford. AstraZeneca a informat vineri Uniunea Europeană că va reduce cu 60% livrările de vaccin anti-covid din primul trimestru al anului din cauza unor probleme de producţie.
 
AstraZeneca se angajase să trimite în jur de 80 de milioane de doze spre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene până la finalul lunii martie, conform unui oficial european citat de agenţie. 31 de milioane dintre acestea, însă, nu vor mai ajunge pe continent din cauza unor probleme de producţie întâmpinate la fabrica din Belgia care produce serul.
 
AstraZeneca a venit ulterior cu o reacţie la acuzaţii, catalogând informaţiile publicate pe surse de cele două tabloide ca fiind „complet incorecte”, transmite Reuters.


Citeste si: