Daea, Rafila și Cîmpeanu, cei mai prezenți miniștri în media locală în iulie

Petre Daea

Petre Daea, ministrul Agriculturii, domină topul prezenței în presa scrisă și TV, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, este în top la radio, iar Sorin Cîmpeanu de la Educație domină menționările în mediul online.

Astfel, Petre Daea este cel mai mediatizat ministru PSD în presa scrisă în perioada 1-31 iulie 2022, înregistrând 254 de articole și o audiență de 5,545,212 cititori, conform monitorizării mediaTRUST.

Materialele în care acesta a fost menționat au avut ca subiect guvernul Ciucă, precum și activitatea în calitate de nou ministru al Agriculturii.

Acesta a înregistrat vârful de vizibilitate în data de 7 iulie 2022, odată cu anunțul făcut de social democrați care au decis ca Daea să preia Ministerul Agriculturii, după demisia lui Adrian Chesnoiu.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, înregistrează 253 materiale în presa scrisă monitorizată de mediaTRUST și o audiență de 5,327,357, fiind cel mai vizibil ministru PNL al cabinetului Ciucă.

Materialele în care acesta a fost menționat au avut ca subiect guvernul Ciucă, precum și activitatea în calitate de ministru al Educației.

Vârful audienței este înregistrat în data de 13 iulie 2022, cu materiale despre anunțul ministrului cu privire la elevii care vor începe școala după intrarea în vigoare a noii legi a educației și care nu vor mai avea note la Arte și Sport, ci vor fi evaluați cu Admis sau Respins.

Pe locul trei în topul celor mai prezenți miniștri în media scrisă, se remarcă Carol Novak, Ministrul Sportului din partea UDMR, cu 99 de mențiuni în presa scrisă din România și o audiență de 4,206,067 persoane.

Vârful de vizibilitate este în data de 8 iulie 2022, atunci când ministrul Sportului a semnat ordinul care stabilește obligativitatea unei ponderi de participare de minimum 40% a sportivilor români în sporturile de echipă.

Petre Daea și Alexandru Rafila, cei mai mediatizați pe TV

Petre Daea este cel mai mediatizat ministru și la TV în perioada 1-30 iulie 2022, înregistrând 1.236 de apariţii la posturile TV monitorizate de mediaTRUST.

La nivelul audienței generale aparițiile ministrului înregistrează un număr de 150,632,000 telespectatori.

Vârful de vizibilitate la TV este remarcat în data de 22 iulie 2022, cu materiale privind numele lui Daea apărut în ancheta DNA legată de presupusele concursuri ce ar fi fost jucate de Adrian Chesnoiu, fostul titular de la agricultură.

Pe locul 2 în topul menționărilor la TV se află Alexandru Rafila care înregistrează 694 apariții și înregistrând o audiență de 91,126,000 persoane.

Pe locul trei se află Adrian Câciu, ministrul de Finanțe, cu 620 materiale pe TV și o audiență de 60,720,000.

Rafila peste Daea la radio

Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, ocupă prima poziție în perioada monitorizată, 1-30 iulie 2022, înregistrând 393 materiale la posturile radio și o audiență de 57,322,000.

Vârful vizibilității îl reprezintă materialele referitoare la noul val COVID și la revenirea la raportarea zilnică a cazurilor COVID, în data de 11 iulie 2022.

Pe locul secund se află Sorin Cîmpeanu care înregistrează 288 de materiale la posturile radio monitorizate de mediaTRUST cu o audiență de 49,216,000 persoane.

În contextul ratei de promovare la bacalaureat și la examenul de evaluare națională, ministrul Educației a avut cea mai mare audiență la radio în data de 1 iulie 2022.

Barna Tanczos, ministrul Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, se află pe locul trei cu 204 materiale în mediul radio și o audiență de 33,325,000 în perioada monitorizață de mediaTRUST.

Cîmpeanu domină menționările în online

Cel mai citat ministru în social media este Sorin Cîmpeanu cu 6.288 de materiale în online și social media în perioada 1-31 iulie 2022. Acesta înregistrează o audiență de 26,252,422 persoane.

În top urmează miniștrii Rafila, citat în 6.882 materiale cu o audiență de 20,194,828 persoane și Daea menționat în 7.602 materiale cu 16,555,504 afișări.

CITEȘTE ȘI: Câți bani primesc partidele politice de la stat

Ce fac românii în timpul reclamelor de la TV? Stau pe telefon!

smartphone telecomanda reclama

Întrebați ce fac în timpul pauzei publicitare de la televizor, 89% dintre românii din mediul urban declară că utilizează smartphone-ul, 73% schimbă canalul pentru a viziona altul unde nu sunt reclame, arată o analiză iSense.

Un procent de 68% fac alte treburi prin casă, 58% mănâncă sau fumează, 55% utilizează calculatorul/laptopul, iar 34% afirmă că se uită la reclame.

Pe de altă parte, un procent de 46% declară că se uită pe Netflix/HBO Max/Youtube în timpul reclamelor.

Dintre cei 9 din 10 români din mediul urban care afirmă că utilizează smartphone-ul în timpul reclamelor, 60% accesează rețelele de socializare, 46% folosesc emailul, 43% vorbesc la telefon, 31% se joacă, 46% vorbesc pe chat sau messenger.

Dintre cei 55% care declară că utlizează calculatorul/laptopul în timpul pauzei publicitare, 47% accesează rețelele de socializare, 50% folosesc emailul, 39% vorbesc pe chat sau messenger, 32% se joacă.

Un procent de 25% declară că se informează despre produsele văzute la televizor și 21% cumpară produsele respective.

De ce schimbă românii canalul în timpul pauzelor publicitare?

49% dintre românii din mediul urban afirmă că se difuzează prea multe reclame, 45% consideră că reclamele sunt prea lungi, iar 41% spun că se difuzează aceleași reclame.

Un procent de 28% sunt plictisiți de reclame, 25% afirmă că schimbă postul pentru a găsi altceva mai interesant și 22% găsesc reclamele ca fiind obositoare.

Totuși, TV-ul este considerat un canal relevant pentru reclame de 58% dintre românii din mediul urban utilizatori de internet, urmat de Facebook cu 49%, Youtube cu 35%, site-urile generale 28%, Instagram 22%, Radio 21% și Tik Tok 14%.

* Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 510 de respondenți, desfășurat în luna februarie 2022, marja maximă de eroare +/- 4.38 %, la un nivel de încredere de 95%.  

CITEȘTE ȘI: Piața de publicitate media a depășit 514 milioane euro în 2021

85% dintre deșeurile de pe plajele din Constanța sunt din plastic

Sticle plastic plaja

Sute de mii de turiști își petrec anual vacantele de vară pe litoralul românesc, iar în urma lor rămâne și o cantitate de cateva zeci de tone de deșeuri, potrivit datelor autorităților centralizate de Clean Recycle.

Astfel, 85% dintre deșeurile descoperite pe plajele cele mai aglomerate din județul Constanța sunt din plastic, restul fiind deșeuri din metal, sticlă/ceramică, cauciuc, hârtie/carton, textile și lemn.

O mare parte dintre deșeurile care nu sunt colectate selectiv în pubelele speciale ajung în apa Mării Negre. Plasticul predomină și în ceea ce privește cantitatea de deșeuri plutitoare descoperite în apă.

Cele mai multe deșeuri din plastic descoperite de autorități atât pe plajă, cât și în apă, au fost: PET-uri, pungi, saci, linoleum, găleți și bidoane.

România, pe penultimul loc la reciclare în Uniunea Europeană

Țara noastră are în prezent o rată de reciclare de sub 50%, potrivit Eurostat. Din 2023, țintele cresc la 65%, iar din 2025 la 70%.

Pentru a atinge aceste ținte, infrastructura de colectare trebuie îmbunătațită la nivelul întregii țări și, de asemenea, sunt necesare campanii intense de conștientizare și informare.

Ambalajele din plastic au atins în 2019 un volum total de 15,4 milioane tone, fiind al doilea cel mai important material de ambalaje din UE. Cifra este în creștere cu 26,4% comparativ cu anul 2009.

CITEȘTE ȘI: Lidl scoate complet de la vânzare produsele de plastic de unică folosință

Cei mai mulți angajați români au adoptat obiceiuri nesănătoase în pandemie

burger fast food

Un studiu BestJobs arată că doar 27% dintre români au reușit să aibă un regim de viață sănătos în timpul pandemiei, prin menținerea activității fizice și atenție la alimentație, iar aproape 4 din 10 angajați români spun că au luat în greutate în ultimii doi ani.

Pentru 20% dintre angajați faptul că nu au mai mers fizic la birou ci și-au mutat activitatea acasă în pandemie a fost principalul factor care a contribuit la schimbarea stilului de viață.

Teama de a pierde jobul sau de a se îmbolnăvi, dar și efectele sociale ale pandemiei de Covid-19 au influențat rutina în cazul altor 30% dintre angajați.

Restul au amintit despre stresul de la job (9%), volumul mare de muncă (7%), programul lung de lucru (6%) și problemele de sănătate (3%). Doar 25% spun că nu au făcut nicio schimbare în stilul de viață.

Peste 19% recunosc că nu au făcut mișcare și nici nu au acordat atenție alimentației în ultimii doi ani, iar alți 17% s-au concentrat mai mult pe a mânca sănătos și mai puțin pe sport.

Doar 6% au avut activitate fizică în mod regulat și 30% și-au menținut obiceiurile în ciuda schimbării contextului.

Dintre angajații care au constatat creșterea în greutate, 71% spun că au luat până în 5 kilograme, 16% între 6 și 10 kilograme, în timp ce 13% au adăugat peste 10 kilograme.

Din primăvara acestui an, odată cu ridicarea restricțiilor anti-Covid 19, 57% dintre angajați sunt preocupați de schimbarea stilului de viață în vederea scăderii în greutate.

În acest sens, peste 47% fac plimbări lungi zilnic sau cât de des este posibil și le permite programul de la locul de muncă, în timp ce peste 30% mănâncă mai puțin și au mai multă grijă la alimentație.

CITEȘTE ȘI: Pentru copii, calitatea vieții a scăzut puternic în pandemie

Jumătate dintre refugiații ucrainieni aflați în România sunt specialiști calificați

refugiati ucrainieni

Rezultatele studiului „Refugiații ucraineni în România” arată că marea majoritate a celor care locuiesc în România (70%) au absolvit studii universitare.

26% dintre aceștia sunt specialiști cu un nivel de calificare înalt, respectiv 11% sunt paramedici și asistenți, iar 10% sunt medici.

În plus, studiul a arătat că până la 18% dintre refugiații ucraineni care stau în România declară cunoștințe de comunicare în limba română, iar 15% în limba engleză.

Totuși, refugiații ucrainieni manifestă un nivel scăzut de interes pentru ocuparea unui loc de muncă în România (27%) comparativ cu cei din Polonia (63%) și Cehia (52%).

Majoritatea respondenților (59%) intenționează să aplice pentru statutul de refugiat în țară și doar 9% își declară intenția de a se întreține cu propriile mijloace financiare.

Trebuie subliniat că marea majoritate a refugiaților (până la 96,5%) sunt femei, dintre care mai mult de jumătate sunt mame cu copii sub 18 ani.

Unul din cinci refugiați intenționează să își continue drumul, să nu se oprească în România

Cel mai adesea, ei indică destinații precum Polonia (30%), Italia (22%) și Republica Cehă (19%), iar 47% dintre respondenții care stau în România intenționează să se întoarcă în Ucraina cât mai curând posibil.

Pe de altă parte, 28% dintre respondenți declară intenția de a rămâne mai mult timp în România.

Sondajul a fost efectuat în perioada 13 mai – 23 mai 2022 în București, Brașov, Craiova și Iași de către EWL Migration Platform și Centrul de Studii Est-Europene de la Universitatea din Varşovia.

Au fost chestionați 400 de cetățeni ucraineni care au decis să vină în România după 24 februarie 2022 din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

CITEȘTE ȘI: 5 milioane de străini au intrat anul trecut în România. Cei mai mulți sunt bulgari

Românii din generațiile Millennials și Z se așteaptă la înrăutățirea condițiilor economice

Tineri Generatia Z

Evoluția economiei și situația socială și politică îi preocupă pe românii din generațiile Millennials și Z, care se așteaptă la înrăutățirea condițiilor economice, conform studiului Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022.

Aceste perspective îi determină să fie mai prudenți în privința locului de muncă, astfel că ponderea celor care vor să rămână în aceeași companie mai mult de cinci ani a crescut în ultimul an la 41% în cazul Millennials, și la 42% în rândurile Generației Z.

Principalul motiv de îngrijorare pentru tinerii români este reprezentat de costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (51% dintre Millennials și 32% dintre cei din Generația Z).

Cu toate acestea, tinerii români spun că își pot susține fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials și 57% din Generația Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%).

Reprezentanții Gen Z sunt optimiști și cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46% dintre Millennials au această convingere.

Pe de altă parte, proporția românilor care sunt stresați în cea mai mare parte a timpului s-a redus față de anul trecut cu zece puncte procentuale în cazul Millennials și cu 3% pentru Generația Z.

Unde lucrează Milenialii și tinerii români din Generația Z

În prezent, tinerii Millennials lucrează preponderent la birou (66%), în timp ce 24% activează în sistem hibrid și doar 6% la distanță.

47% dintre cei din Generația Z își desfășoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou și 22% la distanță.

Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) și doar 22% de la birou, iar cei din Generația Z – 67% hibrid și 12% la birou.

CITEȘTE ȘI: Tinerii bucureșteni din Generația Z sunt cei mai mulțumiți de biroul lor

România ultimilor ani, între dezinformarea COVID şi propaganda de război

proteste covid
  • Concluzia amară în România este că, după cei doi ani de pandemie, populaţia este încă vulnerabilă la dezinformare, diferitele tipuri de propagandă şi teorii ale conspiraţiei. Iar ceea ce se întâmplă de la începutul conflictului armat din Ucraina este o imagine în oglindă a primelor luni de la apariţia virusului SARS-CoV2, în România, arată o analiză Reporter 24.
  • Vedem că aceleaşi persoane şi anumite „organizaţii media”, care au negat existenţa virusului, spun acum că evenimentele din Ucraina nu sunt atât de dramatice, că agresiunea Federaţiei Ruse este justificată, mergându-se până acolo încât să se nege existenţa războiului, afirmându-se că avem de a face cu o „regie”.
  • De asemenea, am întâlnit şi comportamente isterice, pe tot cuprinsul ţării, la doar câteva zile de la izbucnirea războiului, comportamente întâlnite şi la izbucnirea pandemiei. Vorbim despre goana după cumpărături de alimente de bază şi formarea de cozi la staţiile de carburanţi.
  • Vedem un mod de comportament care se repetă în România, în perioadele de criză: românii cad pradă dezinformării, ştirilor false şi propagandei.
  • De ce primul impuls este acela de crede informaţia falsă, în detrimentul celei reale? Reporter 24 a stat de vorbă cu specialişti, oameni care au analizat fenomenul, şi vă prezintă o parte dintre concluziile lor.

Marius Geantă este preşedinte şi co-fondator al Centrului pentru Inovare în Medicină, o organizaţie non-guvernamentală care are ca scop scurtarea timpului de aşteptare între apariţia de noi tehnologii în sectorul medical şi aplicarea acestora în practică, astfel încât pacienţii să poate beneficia cât mai repedde de ele.

Asociaţia pe care o conduce s-a numărat printre puţinele entităţi care au atras atenţia, la debutul pandemiei COVID-19, că este foarte important şi felul în care se face comunicarea informaţiilor către publicul larg.

„Să punem lucrurile puţin în perspectivă istorică (…). Noi am început să scriem despre ce se întâmplă în China, în ianuarie 2020. Îmi amintesc un interviu pe care l-am avut la Radio România Cultural, în ianuarie 2020, şi am spus că deja au început să circule două virusuri – NCoV19, că nu se numea încă SARS-CoV2, şi al doilea era virusul mediatic. Aşa l-am numit eu, atunci. De ce? Pentru că deja tema, întâmplându-se în China, se politizase foarte mult. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, începuseră să circule tot felul de informaţii şi din sfera dezinformărilor, dar şi informaţii legate de virus, de boală, care nu aveau neapărat acurateţe. Şi mi-am dat seama, din acel moment, că de fapt este o dublă provocare. Una este provocarea medicală şi alta este provocarea aceasta comunicaţională. Este şi motivul pentru care am fost foarte prezent, încă de la începutul pandemiei”, transmite Marius Geantă.

Debutul cu stângul în ceea ce înseamnă comunicarea, în urmă cu doi ani, a făcut ca doar o mică parte din populaţia din România să se vaccineze, iar ţara să ocupe un loc în Top 10 mortalitate cauzată de COVID-19.

„Ceea ce nu ştiam eu atunci, în ianuarie 2020, era cât de mult componenta aceasta comunicaţională va impacta campania de vaccinare împotriva COVID-19, respectarea măsurilor în situaţii critice – a măsurilor de distanţare, purtarea măştii şi aşa mai departe, şi la urma urmei, cum se va corela, cu o mortalitate foarte crescută în România, cauzată de COVID-19. România şi statele din Estul Europei, cu excepţia unei ţări din America Latină, sunt în Top 10 mortalitate ca urmare a COVID”, mai spune Marius Geantă.

El adaugă că un alt mod prin care pandemia a fost dusă în derizoriu a fost şi aducerea pe canalele media obişnuite a unor teorii ale conspiraţiei care, în mod normal, n-ar fi ajuns la acest public.

„Una dintre marile greşeli făcute din zona noastră, în timpul pandemiei, a fost să aducem toate aceste conspiraţii în atenţie. Am fost întrebat în interviuri, care sunt conspiraţiile care circulă şi am spus să fie întrebaţi cei care le fac. Al doilea lucru a fost asocierea unui personal care are un background ştiinţific solid, are un discurs ştiinţific solid, cu un personaj absolut irelevant. Greşeala asta, din păcate, am văzut-o în pandemie, nu a existat niciodată din punct de vedere ştiinţific ideea de pro şi contra vaccin. Dar noi am văzut pro şi contra vaccin de foarte multe ori şi în social media, şi pe televiziuni, în diverse dezbateri, în care „pro” era un medic, iar „contra” era cineva care venea din cu totul altă zonă, care n-avea nicio calificare, nicio pregătire pe domeniul respectiv”, spune Marius Geantă.

Societăţile din Estul Europei, mereu divizate

Marius Geantă mai subliniază că a fost doar o chestiune de timp până când societatea reomânească s-a polarizat şi în ceea ce priveşte pandemia, aşa cum a făcut-o cu fiecare subiect de impact naţional, în ultimii peste 30 de ani.

Am spus-o, cred, înainte să înceapă războiul şi într-un moment al pandemiei, că de fapt societăţile sunt divizate. Nu doar în România. Şi ceea ce aşteaptă este numai următorul motiv pentru a se manifesta acea divizare. În timpul pandemiei, la început, vă amintiţi că n-a existat, nu s-a manifestat divizarea. A fost o perioadă de aşteptare. Oamenii erau speriaţi, era teama de moarte, de necunoscut. A existat asta, după care a fost suficient să apară o voce care să spună avem vaccinul, o altă voce care să spună cu totul altceva şi lucrurile au început să se agite.

Acest lucru s-a văzut în sondaje şi acest lucru l-au văzut foarte mulţi oameni din zona decizională, politică, din zona media, audienţe şi aşa mai departe. Şi atunci am avut un filon de comunicare ştiinţei care a funcţionat foarte bine, în anumite momente, dar din păcate a fost pus în umbră şi a fost intersectat foarte mult de alte interese. Unele comerciale, altele de poziţionare, altele electorale. Să nu uităm că am avut cicluri de alegeri. Este o dinamică pe care noi am văzut-o în multe ţări, nu doar în România”, spune el.

Războiul din Ucraina a fost un alt subiect care i-a divizat pe români.

„Acum, războiul din Ucraina este următoarea temă pe care constatăm, în ultima perioadă, o divizare. Fără să mă pricep la război la fel de bine ca la pandemie, este ceva ce se vede cu ochiul liber, în acest moment când vorbim – polarizarea. Într-adevăr, ideea aceasta de minimalizare am constatat-o şi poate au fost oameni care n-au negat COVID, dar au minimalizat – lasă, domn’e, e doar o gripă. Efectul, de fapt, este acelaşi. Asta vedem şi acum. Mai este un fenomen interesant, anume că din punct de vedere mediatic şi social, pandemia s-a terminat, când a început războiul. Acestea sunt fapte”, conchide expertul.

Cazul benzinei în pungile de plastic. Câţi am ştiut că este un fals?

Existenţa unui conflict armat foarte aproape de graniţa României a pus o şi mai mare presiune pe mass media, iar unele informaţii au fost date către public, fără a mai fi verificate ca la carte.

O fotografie cu mai multe pungi de plastic, pline cu carburant şi înghesuite într-un portbagaj, este definitorie pentru un astfel de comportament, mai susţine Marius Geantă. Acesta crede că s-a profitat de un comportament care există în mentalul colectiv al românilor.

„Episodul sacilor de benzină mi s-a părut de manual. Întâmplător, eram acasă în după-amiaza şi seara respectivă şi m-am uitat pe toate posturile de ştiri şi mi s-a părut genul de subiect inevitabil. Un singur post de televiziune n-a arătat portbagajul cu sacii respectivi. Dar, atât de mare era presiunea încât moderatorul de la acest post a zis că există o fotografie cu nişte cetăţeni care transportă saci cu bezină în portbagaj. Mi-am dat seama atunci că de fapt, probabil că subiectul a fost sădit undeva, dar a fost atât de spectaculos prin prisma mediatică încât s-a răspândit, n-a fost nevoie de un foarte mare efort. Fotografia unui om care se duce cu sacii de gunoi să-şi bună benzină în ei intră în zona faptului divers. Dacă noi o vedeam, acum zece ani, când nu aveam războiul, nu aveam aceeaşi reacţie. Noi vedem oameni, zilnic, cu bidonul de cinci litri, e ceva ce există în mentalul colectiv, iar acest lucru este exploatat şi a fost exploatat atunci”, spune Marius Geantă.

De ce credem mai întâi informaţia falsă? Explicaţia expertului

Piotr Toczyski, psiholog şi sociolog cu studii în ştiinţe educaţionale şi pedagogie, expert în sănătate mintală, din Polonia, spune că totul porneşte de la nivelul cognitiv al fiecărei persoane. Practic, creierul nostru nu poate procesa în detaliu informaţiile primite, mai ales dacă este vorba despre ceva complex, primit sub presiune. Aşa că, o informaţie facilă este mult mai uşor de „digerat”.

Mai ales în Europa de Este, subliniează expertul, oamenii sunt mai degrabă înclinaţi către informaţiile de propagandă şi dezinformare, având în vedere că aproape jumătate de secol au primit doar asta, în perioada dictaturilor comuniste.

„Dezinformarea şi informarea greşită se încadrează în marea categorie a gânditului mitic şi magic. Fiecare dintre noi, fiecare persoană, fiecare fiinţă umană, este cumva susceptibilă şi vulnerabilă acestui tip de gândire. Avem nevoie de ea. De exemplu, nu putem procesa în detaliu, fiecare informaţie pe care o receptăm. Dacă am dori să facem asta, am avea nevoie de 10 creiere, în loc de unul. Dar noi avem doar unul, aşa că trebuie să căutăm scurtături. Avem nevoie de acest tip de gândire, de stereotipuri, pentru a funcţiona.

Problema este atunci când ne bazăm nişte decizii cruciale din viaţă sau decizii foarte importante pe baza acestui tip de gândire, care este în foarte mare măsură emoţional. Pentru că exact atunci este momentul în care ar trebui să fim raţionali. Deci, acest tip de funcţie începe să devină disfuncţională pentru noi şi aşa s-a întâmplt în perioada pandemiei COVID, dar şi în ceea ce priveşte comportamentul în vreme de război. În astfel de situaţii, cum sunt problemele geopolitice din imediata noastră vecinătate şi problemele de sănătate globală, ar trebui să fim complet raţionali. De aceea avem nevoie de raţiune sau chiar de hiper-raţiune pentru a lua decizii bune. Şi, n-a fost cazul.

Noi, adică societăţile din Europa de Est, suntem foarte afectaţi de propagandă, de dezinformare. Şi, din cauza sistemului nostru de educaţie, suntem susceptibili la informare greşită, iar asta înseamnă că nimeni nu trebuie să propage vreo teorie sau vreo conspiraţie, noi suntem doar prost informaţi pentru că nu avem aptitudini informaţionale, nu suntem educaţi foarte bine în ceea ce priveşte comportamentul privind informaţiile pe care le primim, în aşa-numitele aptitudini informaţionale digitale”, spune Piotr Toczyski.

La rândul său, Marius Geantă, explică faptul că informaţiile false sunt ambalate într-un mod atât de atrăgător pentru public, încât este foarte greu să nu-şi atingă scopul.

„Informaţiile false sunt şi ambalate într-un mod atrăgător. Te atrag, sunt ca o gaură neagră. Apare ceva pe Facebook şi este cu litere mari, semne de exclamare, o poză care produce emoţii. Tu trebuie să ai, ceea ce e complicat, propriul sistem de a te păzi de astfel de situaţii. Pandemia le-a scos, probabil, la lumină, în cea mai mare măsură. A arătat, probabil, dimensiunea fenomenului, dar e ceva ce se întâmplă zi de zi”, spune Marius Geantă.

Cei mai vulnerabili pentru a crede informaţiile false şi dezinformarea rămân cei cu vârste peste 50 de ani.

„Eu le-aş recomanda celor care se uită la noi şi poate că au vârsta noastră, să încerce să se uite pe newsfeed-ul, conturile de Facebook ale părinţilor lor. Eu am făcut asta. Mai puţin de zece la sută din conturi sunt ceva ce mie îmi spune că noi trăim într-o bulă şi s-ar putea ca părinţii noştri să trăiască, pur şi simplu din cauza vârstei şi a mediului în care trăiesc, într-o altă bulă, de care oamenii profită”, mai arată Marius Geantă.

Devzvoltarea unei gândiri critice: Întoarcerea la bazele educaţiei

Piotr Toczyski afirmă că sistemul informaţional din jurul nostru este foarte complicat şi foarte periculos, tindem să ne comportăm ca nişte copii abandonaţi în pustietate.

Dezvoltarea unei gândiri critice, este una dintre soluţiile cu care vine psihologul polonez.

„Primul lucru pe îl înveţi la un curs de jurnalism, atunci când ai vreo 15 ani, este acela de a face diferenţa dintre fapte şi opinii. Faptele sunt în mod normal conectate la acele întrebări ca ce? unde? cine?de ce? pentru ce? cu ce? Şi aşa mai departe.

Aşadar, primul lucru pe care ar trebui să-l facem fiecare dintre noi este să ne comportăm ca un jurnalist. Ar trebui să începem să învăţăm cum să facem acest lucru. În Europa de Est, n-am prea avut cursuri de jurnalism. Mereu a fost o chestiune extracurriculară, pe care o puteai învăţa doar dacă voiai, după ore”, conchide Piotr Toczyski.

Demers susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

Nomazii digitali, scutiți de plata impozitului pe venit de către statul român

nomad digital

Pe durata primelor 6 luni de ședere în România, nomazii digitali vor fi scutiți de plata impozitului pe venit de către statul român doar pentru veniturile din afara României.

Astfel, nomadul digital va plăti impozitul pentru veniturile respective în țara sa. Acest lucru se va întâmpla chiar dacă străinii provin din state terțe cu care România nu are tratate bilaterale încheiate privind dubla impozitare.

În plus, nomadul digital va continua să plătească CAS în statul său de rezidență și va avea drept condiție pentru obținerea vizei încheierea unei asigurări de sănătate.

Totuși, acesta nu va plăti CASS și CAS în România în primele șase luni de ședere. 

Persoanele în cauză nu vor fi considerate rezidente fiscal în România decât dacă șederea depășește durata de 183 de zile.

Nomadul digital, definit drept străinul care dorește să călătorească sau locuiască în România pentru o perioadă de peste 6 luni, poate primi viză de lungă ședere.

Cluj-Napoca este cel mai popular oraș pentru vegani și vegetarieni

mancare vegetala

Datele Bookingham arată că Transilvania este cea mai populară regiune din România pentru vegani și vegetarieni. 

Astfel, Cluj-Napoca se situează pe primul loc la nivel național, cu un scor de 81.86, urmat de Sibiu pe locul doi, cu un scor de 65.90. 

București e mai puțin prietenos cu localnicii vegani și vegetarieni, acumulând un scor de 63.97, poziționându-se astfel pe locul 3. Top 5 e completat de Brașov (61.65) și Timișoara (61.30).

Alte restaurante care oferă diversitate pentru vegani și vegetarieni, se găsesc tot în orașele mari din țară: Iași (57.13), Oradea (55.04) și Constanța (54.60).

La coada clasamentului, se află Brăila (37.25), Focșani (32.52) și Botoșani (32.50). Din top 30, acestea sunt orașele cel mai puțin populare în rândul veganilor și vegetarienilor. 

Sibiu are cel mai mare procent de restaurante cu opțiuni vegetariene

După numărul de restaurante cu opțiuni vegetariene, raportate la populație, Sibiu este pe locul întâi, un sfert dintre localurile orașului transilvănean având și opțiuni pentru vegetarieni.

În top 5 locuri vegetarian-friendly din țară, se mai numără Brașov (30.27), Cluj-Napoca (29.54), Alba-Iulia (21.43) și București (19.66). 

Când vine vorba de veganism, Cluj-Napoca e orașul cu cele mai multe restaurante, raportate la numărul de locuitori, care oferă astfel de opțiuni (18.28).

Pe locul al doilea, se află Brașov (17.74), pe locul al treilea se află Sibiu (16.21), urmat de București (10.73) și Alba-Iulia (9.38). 

CITEȘTE ȘI: Kaufland a lansat produsele vegetariene K-Bio și K-take it veggi

Peste 320.000 de vizitatori cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor 2022

Coada Noaptea Muzeelor 2022

321.053 de persoane au vizitat 121 din cele 260 de obiective participante la Noaptea Muzeelor 2022, la nivelul întregii țări.

Dintre aceștia, 82.629 de vizitatori au fost numai în București (unde au fost colectate date de la 32 din cele 64 spații activate de Noaptea Muzeelor).

În Iași s-a înregistrat a doua cea mai mare prezență din partea publicului, cu 34.647 de vizitatori înregistrați pentru toate muzeele din administrarea Complexului Muzeal Național „Moldova”.

Au fost și 13.082 de vizitatori pentru obiectivele Muzeului Literaturii Române din Iași și 18.847 de vizitatori pentru cele ale Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași.

În Cluj-Napoca, o prezență impresionantă de vizitatori s-a înregistrat la Muzeul de Artă (16.800), dar și la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei (5.447).

Un record și o prezență supriză în topul vizitării s-a înregistrat în jud. Neamț, acolo unde cele 14 muzee ale Complexului Muzeal de aici au raportat o cifră de vizitare de 35.000 persoane.

La Suceava, cele 5 obiective ale Muzeului Bucovinei s-au bucurat de prezența a 13.909 vizitatori, iar în județul Dâmbovița, muzeele administrate de CNM „Curtea Domnească” au fost vizitate de 10.738 vizitatori.

Muzeul ASTRA Sibiu, singurul muzeu participant din acest oraș, a raportat o rată de vizitare de 11.311 de persoane, fiind constant unul dintre cele mai vizitate obiective muzeale din țară.

Și la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii a confirmat așteptările cu aproximativ 10.000 de vizitatori.

Care au fost cele mai vizitate obiective din București

Cifre remarcabile de vizitare au fost consemnate la Arcul de Triumf (11.000 vizitatori), la Muzeul Național de Geologie (17.195 vizitatori), la „Antipa” (7.851 vizitatori) și la Muzeul Național al Țăranului Român (peste 6.000 de vizitatori).

Muzeele Municipiului București au fost vizitate, cumulat, de 9.323 de vizitatori, iar cele ale Muzeului Național al Literaturii Române de 6.700 de vizitatori.

La Muzeul Pandemiei, proiect al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, s-au înregistrat 1.144 de vizitatori.

CITEȘTE ȘI: La Petrila se construiește un muzeu al satului cu fonduri europene