Klaus Iohannis recunoaște că România este în suferință: „Pandemia de Covid-19 este cea mai dramatică perioadă de după 1989”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, în cursul zilei de joi, că pandemia de COVID-19 reprezintă pentru România „cea mai dramatică perioadă de după 1989”.

Totodată, șeful statului a asigurat că România va continua să se adapteze, astfel încât să fie depășită criza atât pe plan medical, cât şi din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi în ceea ce priveşte creşterea economică, notează Agerpres.

Klaus Iohannis a adresat un mesaj făcut public de consilierul de stat Constantin Ionescu în cadrul deschiderii Bucharest Forum 2020.

Citește și: Declarațiile lui Klaus Iohannis după recordul de cazuri noi COVID-19: „Măsurile de restricție sunt inevitabile”

„Pentru România, pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai dramatică perioadă de după 1989. Pe fondul unei incertitudini globale, mai ales la nivel economic, ţara noastră a trebuit să se adapteze într-un timp foarte scurt şi va continua să o facă, pentru a implementa toate măsurile necesare de creştere a capacităţii de gestionare a acestei crize atât pe plan medical, cât şi din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice!”, a afirmat Președintele.

„România a reuşit să obţină de curând statutul de piaţă de capital emergentă”

În același timp, șeful statului aminteşte că, în acest context dificil, România a reuşit să obţină de curând statutul de piaţă de capital emergentă.

„Măsurile economice cuprinse în Planul de relansare vor pune bazele noului model de dezvoltare, unul al investiţiilor, al responsabilităţii şi al sustenabilităţii. Pe lângă accelerarea proiectelor de infrastructură de transport şi energie, acest nou model urmăreşte dezvoltarea economică prin digitalizare, inovare, dezvoltare şi aplicare de noi tehnologii în agricultură, energie şi industrie”, afirmă președintele.

Măsuri economice menite să ajute România să depașească efectele crizei de Covid-19

Preşedintele Iohannis punctează că măsurile economice necesare depăşirii efectelor crizei sanitare trebuie adaptate.

„În viitorul apropiat sunt necesare eforturi consistente pentru continuarea procesului de consolidare a capacităţii ţării noastre de a se raporta eficient, proactiv şi adecvat la impredictibilitatea evoluţiilor din mediul de securitate global, astfel încât să putem gestiona, cu eficacitate şi consecvent, orice riscuri şi ameninţări conexe acestora.

Un stat puternic este un stat care asigură un cadru optim de dezvoltare a democraţiei participative, în care sunt garantate drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi este încurajată participarea cetăţenilor, inclusiv la soluţionarea unor probleme care ţin de securitatea naţională”, spune şeful statului.

Cum vor răspunde la amenințări

Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, eforturile de îmbunătăţire a rezilienţei societale şi a infrastructurii critice trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări, survenite inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice, iar drept urmare, un rol central fiind acordat colaborării pe multiple planuri: public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, mai scrie sursa citată.

„În scopul garantării unui nivel ridicat de securitate şi prosperitate cetăţenilor săi, este necesar ca România să depună eforturi susţinute în scopul de a întări capacitatea administrativă a instituţiilor sale. Acestea trebuie să poată acţiona concertat şi eficient pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile cu aplicarea strictă a legislaţiei naţionale şi a directivelor şi programelor UE în materie”, afirmă şeful statului.

De ce resurse are nevoie România

Președintele spune că garantarea unui mediu economic performant, dinamic şi competitiv, în plan investiţional şi antreprenorial, precum şi a stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice reprezintă un alt obiectiv prioritar, la fel cum stimularea creşterii inteligente, sustenabile şi incluzive la nivelul României este obligatorie pentru asigurarea prosperităţii cetăţenilor.

Nu rata: Klaus Iohannis, despre posibilitatea amânării alegerilor parlamentare. „O democrație nu funcționează fără alegeri. Cu cât am putea să amânăm”

„Nu în ultimul rând, este esenţială dezvoltarea unui sistem educaţional incluziv şi calitativ, care să contribuie la acoperirea cerinţelor pieţei muncii şi la competitivitatea României în plan internaţional”, a mai spus Klaus Iohannis, în mesajul adresat cu ocazia deschiderii Bucharest Forum 2020.

Klaus Iohannis recunoaște că România este în suferință: „Pandemia de Covid-19 este cea mai dramatică perioadă de după 1989”

Președintele Klaus Iohannis a declarat, în cursul zilei de joi, că pandemia de COVID-19 reprezintă pentru România „cea mai dramatică perioadă de după 1989”.

Totodată, șeful statului a asigurat că România va continua să se adapteze, astfel încât să fie depășită criza atât pe plan medical, cât şi din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi în ceea ce priveşte creşterea economică, notează Agerpres.

Klaus Iohannis a adresat un mesaj făcut public de consilierul de stat Constantin Ionescu în cadrul deschiderii Bucharest Forum 2020.

Citește și: Declarațiile lui Klaus Iohannis după recordul de cazuri noi COVID-19: „Măsurile de restricție sunt inevitabile”

„Pentru România, pandemia de COVID-19 reprezintă cea mai dramatică perioadă de după 1989. Pe fondul unei incertitudini globale, mai ales la nivel economic, ţara noastră a trebuit să se adapteze într-un timp foarte scurt şi va continua să o facă, pentru a implementa toate măsurile necesare de creştere a capacităţii de gestionare a acestei crize atât pe plan medical, cât şi din perspectiva sistemului educaţional, a asigurării serviciilor publice şi mai ales în ceea ce priveşte creşterea rezilienţei economice!”, a afirmat Președintele.

„România a reuşit să obţină de curând statutul de piaţă de capital emergentă”

În același timp, șeful statului aminteşte că, în acest context dificil, România a reuşit să obţină de curând statutul de piaţă de capital emergentă.

„Măsurile economice cuprinse în Planul de relansare vor pune bazele noului model de dezvoltare, unul al investiţiilor, al responsabilităţii şi al sustenabilităţii. Pe lângă accelerarea proiectelor de infrastructură de transport şi energie, acest nou model urmăreşte dezvoltarea economică prin digitalizare, inovare, dezvoltare şi aplicare de noi tehnologii în agricultură, energie şi industrie”, afirmă președintele.

Măsuri economice menite să ajute România să depașească efectele crizei de Covid-19

Preşedintele Iohannis punctează că măsurile economice necesare depăşirii efectelor crizei sanitare trebuie adaptate.

„În viitorul apropiat sunt necesare eforturi consistente pentru continuarea procesului de consolidare a capacităţii ţării noastre de a se raporta eficient, proactiv şi adecvat la impredictibilitatea evoluţiilor din mediul de securitate global, astfel încât să putem gestiona, cu eficacitate şi consecvent, orice riscuri şi ameninţări conexe acestora.

Un stat puternic este un stat care asigură un cadru optim de dezvoltare a democraţiei participative, în care sunt garantate drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi este încurajată participarea cetăţenilor, inclusiv la soluţionarea unor probleme care ţin de securitatea naţională”, spune şeful statului.

Cum vor răspunde la amenințări

Potrivit Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, eforturile de îmbunătăţire a rezilienţei societale şi a infrastructurii critice trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări, survenite inclusiv pe fondul evoluţiilor tehnologice, iar drept urmare, un rol central fiind acordat colaborării pe multiple planuri: public-privat, cetăţean-comunitate şi civil-militar, mai scrie sursa citată.

„În scopul garantării unui nivel ridicat de securitate şi prosperitate cetăţenilor săi, este necesar ca România să depună eforturi susţinute în scopul de a întări capacitatea administrativă a instituţiilor sale. Acestea trebuie să poată acţiona concertat şi eficient pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile cu aplicarea strictă a legislaţiei naţionale şi a directivelor şi programelor UE în materie”, afirmă şeful statului.

De ce resurse are nevoie România

Președintele spune că garantarea unui mediu economic performant, dinamic şi competitiv, în plan investiţional şi antreprenorial, precum şi a stabilităţii şi sustenabilităţii finanţelor publice reprezintă un alt obiectiv prioritar, la fel cum stimularea creşterii inteligente, sustenabile şi incluzive la nivelul României este obligatorie pentru asigurarea prosperităţii cetăţenilor.

Nu rata: Klaus Iohannis, despre posibilitatea amânării alegerilor parlamentare. „O democrație nu funcționează fără alegeri. Cu cât am putea să amânăm”

„Nu în ultimul rând, este esenţială dezvoltarea unui sistem educaţional incluziv şi calitativ, care să contribuie la acoperirea cerinţelor pieţei muncii şi la competitivitatea României în plan internaţional”, a mai spus Klaus Iohannis, în mesajul adresat cu ocazia deschiderii Bucharest Forum 2020.

Anunț important al Ministerul Educației. Numărul unităţilor de învăţământ în Scenariul 3

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a anunțat, joi, că în prezent 378 de unități de învățământ din România îşi desfăşoară cursurile în Scenariul 3, care presupune participarea tuturor elevilor la activităţi/lecţii online

Potrivit ministerului, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, miercuri, la ora 12,00, se înregistra următoarea situaţie:

Citește și: Coronavirus în România, 8 octombrie. Record negativ absolut! 3.130 de persoane testate pozitiv, în ultimele 24 de ore

12.307 unităţi de învăţământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară.

„4.971 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie”.

Doar 179 sunt închise din cauza cazurilor raportate la nivel de școală

„Menţionăm că, dintre cele 378 de şcoli, doar 179 figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate. Diferenţa de 199 de unităţi de învăţământ rezultă ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care acestea funcţionează şi/sau a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare”, afirmă MEC.

Consiliile de administraţie de la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ adoptă propunerile de scenarii şi, implicit, schimbarea acestora, în funcţie de analiza situaţiei epidemiologice efectuate de către direcţiile de sănătate publică şi Institutul Naţional de Sănătate Publică, de infrastructura şi de resursele existente în fiecare unitate de învăţământ.

MEC reaminteşte că, potrivit ordinului comun al ministrului Educaţiei şi Cercetării şi al ministrului Sănătăţii nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcţionare este rata incidenţei cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

Nu rata: Alertă în sistemul sanitar românesc: Peste 3.200 de cadre medicale sunt infectate cu noul coronavirus

„Hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie”, susţine MEC, citat de Gândul.ro. 

Donald Trump iese iar în evidență. Președintele american refuză să participe la o dezbare online cu Biden. „Nu am de gând să-mi pierd timpul!”

Donald Trump a anunțat că nu intenționează să participe la dezbaterea online pe care urma să o aibă cu adversarul său în campania electorală, Joe Biden.

Anunțul vine după ce Donald Trump și Joe Biden să fie organizată online, pentru a proteja sănătatea participanților, după ce președintele SUA a fost diagnosticat cu COVID-19.

Citește și: Donald Trump, bolnav de COVID-19, a părăsit spitalul! Mesajul președintelui american: ”Am fost în prima linie!”

„Nu voi face o dezbatere virtuală”, a declarat Trump pentru Fox Business. „Comisia încearcă să îl protejeze pe candidatul demorcat”, a mai adăugat președintele american.

„Nu am de gând să-mi pierd timpul. Să stai în spatele unui computer, ridicol! Ești întrerupt… Nu voi participa la o dezbatere online”, a spus șeful de la Casa Albă.

„Pentru a proteja sănătatea și siguranța tuturor participanților la cea de-a doua dezbatere prezidențială, evenimentul va lua forma unei întâlniri la care candidații vor participa din locații separate”, se arată într-un comunicat al comisiei.

Dezbaterea ar urma să aibă loc pe 15 octombrie

Participanții la dezbatere, candidatul democrat, publicul și moderatorul, Steve Scully, producător și editor politic la televiziunea C-SPAN, ar fi urmat să fie prezenți în Miami, Florida, așa cum era planificat, iar președintele Donald Trump, infectat cu coronavirus, să participe de la Casa Albă. Dezbaterea este programată pentru 15 octombrie, scrie Digi24.

Anterior, candidatul democrat pentru președinția SUA, Joe Biden, a afirmat că, dacă Donald Trump este în continuare pozitiv la COVID-19, pentru următoarea lor dezbatere televizată din 15 octombrie, aceasta nu ar trebui organizată.

Nu rata: Informații noi despre starea de sănătate a lui Donald Trump: „Suntem foarte mulțumiți de progrese”

Joe Biden şi-a mărit avantajul în sondajele de opinie după o primă dezbatere haotică şi incisivă, la 29 septembrie. Trei zile mai târziu, Donald Trump, 74 de ani, a anunţat că a fost testat pozitiv la noul coronavirus.

Mircea Sandu și soția sa au fost achitați de Tribunalul București. El a fost acuzat de DNA că ar fi primit mită peste 700.000 de lei

Veste bună în familia lui Mircea Sandu! Astăzi, fostul președinte al Federației Române de Fotbal (FRF) și soția lui, Elisabeta Sandu, au fost achitați în primă instanță de Tribunalul București. Informația a fost dezvăluită de surse judiciare pentru ȘtirileProTV.

Află și: Bomba in familia lui Mircea Sandu! Este pentru prima data de la inceputul scandalului cand fiul nelegitim declara asa ceva

Mircea Sandu și soția sa au fost achitați de Tribunalul București

Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe Mircea Sandu, în dosarul în care era acuzat de DNA că ar fi primit mită peste 700.000 de lei de la reprezentanţii casei de avocatură care câştigase un proces al Federaţiei. În plus, și partenera sa a fost achitată pentru acuzaţia de complicitate. Temeiul pentru achitare este că fapta nu există. Sentința nu este una definitivă, însă, relatează stirileprotv.ro.

Procurorii l-au acuzat pe Mircea Sandu că “la data de 2 octombrie 2009, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, beneficiind de ajutorul soţiei sale Sandu Elisabeta, a primit cu titlu de mită, suma de 724.000 lei, de la două persoane fizice, una fiind reprezentanta unei societăţi de avocatură”.

Mircea Sandu va fi judecat pentru delapidare și spălare de bani

Fostul șef FRF a fost trimis în judecată de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani. Acuzațiile au venit în legătură cu un contract privind construcţia unui centru de fotbal în Buftea. Și, în acelaşi dosar, au fost trimise în judecată alte două persoane: Bogdan Petculescu şi Ziv-Asher Tetelman. Cel din urmă este ginerele lui Mircea Sandu, fiind căsătorit cu Raluca Sandu.

Procurorii susţin că, în vederea atingerii scopului infracţional, a fost creat un circuit fictiv prin intermediul căruia au fost încheiate succesiv contracte de antrepriză şi subantrepriză între mai multe societăţi comerciale controlate de către membrii grupului, prin intermediul cărora au fost transferate sumele de bani provenite din contractele încheiate cu instituţia cu profil sportiv. O parte din aceste sume au revenit ulterior membrilor grupării infracţionale disimulate sub forma “restituire împrumut asociat”, “dividende”.

Sursa foto: captură video YouTube / Telekom Sport Romania

Imagini ireale de la pelerinajul Sf. Parascheva. Jandarmii au împânzit Mitropolia, credincioșii sunt legitimați

Efective importante de jandarmi și polițiști se asigură, la Iași, că pelerini din alte localități decât Iași nu intră în zona Catedralei Mitropolitane din Iași.

Începând de astăzi, 8 octombrie, la toate intrările în curtea mitropoliei au fost plasați jandarmi care legitimează cetățenii. Sunt lăsați să intre doar cei care au buletin de Iași, măsura fiind luată de autorități pentru a stopa răspândirea infecției de Sars-Cov-2.

Citește și: Anunțul făcut de Mitropolia Moldovei. „Sărbătoarea Sfintei Parascheva nu se va mai organiza în perioada 8-15 octombrie”

Pentru că nu au mai putut veni pelerini din toate colțurile țării, culoarele flancate cu garduri metalice organizate pentru pelerinajul de la Iași au rămas, practic, goale. Imaginile surprinse astăzi sunt grăitoare și sunt o premieră pentru Iași, care de regulă, în această perioadă, era vizitat de sute de mii de pelerini.

Reacția credincioșilor

Din cauza interdicției autorităților, reprezentanții Mitropoliei au anunțat că nu vor mai scoate racla cu moaștele Sf. Parascheva, despre care credincioșii cred că ar fi făcătoare de minuni.

Nu rata: Raed Arafat, despre pelerinajul la Sfânta Parascheva. „Oamenii ăștia, credeți-mă, nu țin nici 1% la binele lor”

Așa cum era de așteptat, clericii au fost mâhniți de decizia luată de autorități. „Printr-o decizie nedreaptă și discriminatorie, pelerinilor li s-a interzis să mai vină la Iași anul acesta. Astăzi, începând cu ora 06.00, ar fi trebuit să fie scoasă racla cu sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva și așezată pe baldachinul ce se împodobea cu flori în fiecare an. Nemaifiind pelerini – de dimineață au fost doar câțiva închinători -, racla a rămas în Catedrală”, a transmis Sturzu.

Alertă în județul Dâmbovița, după ce angajații unei primării s-au infectat cu COVID-19. Școlile sunt în scenariu roșu, iar localitatea ar putea fi închisă

Este stare de alertă în județul Dâmbovița, după ce în comuna Dobra au fost depistați pozitiv cu COVID-19 câțiva dintre angajații primăriei. Printre ei se număăr și edilul localității. Din nefericire, mai multe școli din județ se află în scenariul roșu.

Află și: Se aplică restricțiile și în județul Ilfov. Restaurantele și cafenelele se închid în mai multe orașe

Comuna Dobra din județul Dâmbovița ar putea fi carantinată

Potrivit unor surse sigure, comuna Dobra s-ar putea închide din această seară, după ce numărul de noi infectări a depășit limita pragului epidemiologic. În cadrul primăriei s-au înregistrat cele mai multe cazuri, totul imediat după finalizarea procesului de votare; de la primar, la subalterni, cu toții au contractat virusul SARS-CoV-2, relatează jurnaliștii de la mditv.ro. Autoritățile vor lua o decizie în următoarele ore.

Nu rata: Ludovic Orban, rezultat negativ și la al doilea test pentru COVID-19. De la ora 17:00, ședință de Guvern

La nivelul județului, au fost 128 de cazuri noi înregistrate în ultimele 24 de ore, o explozie. Mai multe școli sunt în scenariul roșu, alte în scenariul galben.
Un focar a fost înregistrat și la Biroul Electoral județean.

“În privința focarul deschis din cadrul Biroului Electoral Județean Dâmbovița suntem în măsură să facem următoarele precizări: celor trei persoane cu test pozitiv li s-au mai adăugat încă un funcționar din cadrul Instituției Prefectului – județul Dâmbovița și doi din cadrul Autorității Electorale Permanente, numărul total ajungând la șase; toți cei în cauză prezintă simptomatologie ușoară, fiind izolați la domiciliu, iar contactații direcți ai acestora se află în carantină”, se arată în comunicatul transmis de Prefectura Dâmbovița.

Prefectul județului este și el în izolare la sediul Prefecturii. Tot azi, țara noastră “a bifat” un nou record de infectări: 3.130 de persoane testate pozitiv în ultimele 24 de ore; oficialii au anunțat că, în țara noastră, alți 44 de oameni au pierdut lupta la viață din cauza maladiei care a apărut în China.

Citește și: Nuntă cu fast, întreruptă de urgență de polițiști. La eveniment erau prezente 200 de persoane

Bilanț decese coronavirus. Alte 44 de persoane infectate cu COVID-19 au murit

Alte 44 de persoane infectate cu COVID-19 au murit, în ultimele 24 de ore. Potrivit informațiilor oferite de GCS, bilanțul total al deceselor a ajuns astăzi, 8 octombrie, la 5.247.

Până astăzi, 5.247 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.10.2020 (10:00) – 08.10.2020 (10:00) au fost raportate 44 de decese (28 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces au fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 19 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 12 decese la categoria de peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.491. Dintre acestea, 607 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.598.262 de teste. Dintre acestea, 30.191 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.626 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.565 la cerere.

Care este situația românilor din străinătate

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.770 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.999 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  121 în Austria, 21 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Distanța fizică ideală pentru prevenirea COVID-19

FII EROUL COMUNITĂȚII TALE!

Intră pe eroulcomunitatiitale.csid.ro, răspunde la Întrebarea Zilei (răspunsul corect este „ascuns” în acest articol) și poți câștiga 25.000 de lei în echipamente de protecție pentru spitalul tău.

Distanța fizică este una dintre măsurile importante de prevenție în ceea ce privește infecția cu noul tip de coronavirus. Desigur, la fel de importante sunt spălatul pe mâini cu apă și săpun și purtarea măștii de protecție. Această triadă este esențială pentru limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 în comunitate.
Dar care este distanța pe care ar trebui să o păstrăm față de ceilalți? Este de ajuns un metru? Poate doi metri? Mai mult?

Noile date arată că SARS-CoV-2 poate „călători” pe distanțe mult mai mari atunci când vorbim pe un ton ridicat sau cântăm, de exemplu. De asemenea, regula distanțării fizice trebuie să țină cont de ventilarea spațiului în care ne aflăm, de încărcătura virală, de timpul de expunere, precum și de activitate.
Potrivit celui mai recent studiu publicat în British Medical Journal, distanța fizică recomandată este de peste doi metri. Iar asta deoarece picăturile respiratorii pot parcurge distanțe mult mai mari decât se știa anterior, de 6 până la 8 metri!

Distanța fizică de 1-2 metri, o regulă bazată pe studii care nu mai sunt de actualitate
Picăturile de salivă eliminate în timpul strănutului, tusei, respirației sau vorbirii se împart în două categorii: picături mari și picături mici, invizibile cu ochiul liber.

Picăturile mari de salivă sunt cele care se evaporă mai rapid și aterizează pe sol la o distanță de 1-2 metri. În schimb, picăturile mici (numite aerosoli sau picături respiratorii) se evaporă mai rapid, dar dacă sunt întrunite condiții care pot facilita transportul acestora – cum ar fi ventilația sau strănutul puternic – este posibil ca acestea să parcurgă distanțe mult mai mari, de peste 4 metri, uneori chiar și de 8 metri.

Riscul de infecție și forța emisiei de particule respiratorii

Respirația, cântatul, tușitul, strănutul, toate acestea generează „un nor de aer” care conține particule respiratorii.
În consecință, aceste picături pot atinge o distanță de 7-8 metri în doar câteva secunde, mai ales dacă tușim sau strănutăm cu putere, ne aflăm într-o încăpere care nu este ventilată corespunzător (nu dispune de aer condiționat cu filtre HEPA sau nu se aerisește regulat încăperea, la interval de 20 de minute) sau, din contră, suntem în aer liber, cântăm, strigăm, țipăm.
În imaginea de mai jos se poate observa riscul de infecție în diferite situații.

Așa se explică faptul că 32 de persoane care făceau parte dintr-un cor din Statele Unite au fost infectate de o persoană asimptomatică, deci care nu avea simptome, în ciuda distanței de 1-2 metri pe care o respectaseră (link studiu aici).
Alte focare de infecție cu SARS-CoV-2 au avut drept origine săli de sport, biserici sau locuri de joacă. În schimb, în avioane au fost înregistrare foarte puține raportări de infecție cu noul coronavirus, acest lucru având probabil legătură cu faptul că pasagerii nu vorbesc tare.
În concluzie, distanța fizică ar trebui să depășească doi metri pentru a fi considerată sigură, dar nu trebuie să uităm nici de celelalte măsuri de protecție: spălatul pe mâini, curățarea suprafețelor atinse frecvent, purtarea măștii și, desigur, izolarea la domiciliu a persoanelor infectate până la vindecarea acestora.

Distanța fizică ideală pentru prevenirea COVID-19

FII EROUL COMUNITĂȚII TALE!

Intră pe eroulcomunitatiitale.csid.ro, răspunde la Întrebarea Zilei (răspunsul corect este „ascuns” în acest articol) și poți câștiga 25.000 de lei în echipamente de protecție pentru spitalul tău.

Distanța fizică este una dintre măsurile importante de prevenție în ceea ce privește infecția cu noul tip de coronavirus. Desigur, la fel de importante sunt spălatul pe mâini cu apă și săpun și purtarea măștii de protecție. Această triadă este esențială pentru limitarea răspândirii infecției cu SARS-CoV-2 în comunitate.
Dar care este distanța pe care ar trebui să o păstrăm față de ceilalți? Este de ajuns un metru? Poate doi metri? Mai mult?

Noile date arată că SARS-CoV-2 poate „călători” pe distanțe mult mai mari atunci când vorbim pe un ton ridicat sau cântăm, de exemplu. De asemenea, regula distanțării fizice trebuie să țină cont de ventilarea spațiului în care ne aflăm, de încărcătura virală, de timpul de expunere, precum și de activitate.
Potrivit celui mai recent studiu publicat în British Medical Journal, distanța fizică recomandată este de peste doi metri. Iar asta deoarece picăturile respiratorii pot parcurge distanțe mult mai mari decât se știa anterior, de 6 până la 8 metri!

Distanța fizică de 1-2 metri, o regulă bazată pe studii care nu mai sunt de actualitate
Picăturile de salivă eliminate în timpul strănutului, tusei, respirației sau vorbirii se împart în două categorii: picături mari și picături mici, invizibile cu ochiul liber.

Picăturile mari de salivă sunt cele care se evaporă mai rapid și aterizează pe sol la o distanță de 1-2 metri. În schimb, picăturile mici (numite aerosoli sau picături respiratorii) se evaporă mai rapid, dar dacă sunt întrunite condiții care pot facilita transportul acestora – cum ar fi ventilația sau strănutul puternic – este posibil ca acestea să parcurgă distanțe mult mai mari, de peste 4 metri, uneori chiar și de 8 metri.

Riscul de infecție și forța emisiei de particule respiratorii

Respirația, cântatul, tușitul, strănutul, toate acestea generează „un nor de aer” care conține particule respiratorii.
În consecință, aceste picături pot atinge o distanță de 7-8 metri în doar câteva secunde, mai ales dacă tușim sau strănutăm cu putere, ne aflăm într-o încăpere care nu este ventilată corespunzător (nu dispune de aer condiționat cu filtre HEPA sau nu se aerisește regulat încăperea, la interval de 20 de minute) sau, din contră, suntem în aer liber, cântăm, strigăm, țipăm.
În imaginea de mai jos se poate observa riscul de infecție în diferite situații.

Așa se explică faptul că 32 de persoane care făceau parte dintr-un cor din Statele Unite au fost infectate de o persoană asimptomatică, deci care nu avea simptome, în ciuda distanței de 1-2 metri pe care o respectaseră (link studiu aici).
Alte focare de infecție cu SARS-CoV-2 au avut drept origine săli de sport, biserici sau locuri de joacă. În schimb, în avioane au fost înregistrare foarte puține raportări de infecție cu noul coronavirus, acest lucru având probabil legătură cu faptul că pasagerii nu vorbesc tare.
În concluzie, distanța fizică ar trebui să depășească doi metri pentru a fi considerată sigură, dar nu trebuie să uităm nici de celelalte măsuri de protecție: spălatul pe mâini, curățarea suprafețelor atinse frecvent, purtarea măștii și, desigur, izolarea la domiciliu a persoanelor infectate până la vindecarea acestora.