Veste bună pentru toți românii! Crește salariul minim pe economie

Uniunea Europeană vrea să modifice salariul minim pe economie din România. Schimbarea vine în contextul în care românii au unele dintre cele mai mici salarii. Europarlamentarul Gheorghe Falcă a dezvăluit cum se vor manifesta aceste […]

The post Veste bună pentru toți românii! Crește salariul minim pe economie appeared first on Cancan.

Compania românească SafeFleet monitorizează vehiculele Misiunii UE în Africa

Masina monitorizata SafeFleet

SafeFleet a semnat un acord de monitorizare a vehiculelor de teren folosite în cadrul Misiunii Uniunii Europene de consiliere pentru reforma sectorului securității civile din Republica Centrafricană.

Compania românească SafeFleet, cu birouri în Timișoara, va oferi timp de 12 luni servicii de monitorizare a celor 37 de mașini de teren pe care reprezentanții UE le vor utiliza în cadrul misiunii.

Monitorizarea vehiculelor blindate se face cu ajutorul dispozitivelor de urmărire prin GPS, iar comunicația cu centrul de comandă funcționează în sistem dual.

Reprezentanții EUAM vor putea, astfel, să cunoască în timp real poziția fiecărui vehicul, să contorizeze cu acuratețe consumul de combustibil și să emită alarme în caz de necesitate.

Acestea sunt însoțite de coordonatele exacte ale mașinii pentru care este nevoie de intervenție, vehiculele fiind dotate cu buton de panică.

Serviciile SafeFleet au fost alese și pentru misiunile UE din Kosovo și Georgia

Și misiunea civilă de monitorizare a Uniunii Europene în Georgia și Misiunea civilă UE pentru statul de drept în Kosovo au ales serviciile SafeFleet pentru a urmări și gestiona flotele de vehicule.

Au fost monitorizate peste 400 de vehicule în total, pentru comportamentul șoferilor și pentru a proteja personalul și pasagerii civili în Georgia, respectiv, Kosovo.

Majoritatea vehiculelor sunt specifice misiunilor în zone de conflict, fiind blindate și capabile să opereze pe orice teren.

Printre cele mai importante funcționalități se numără: monitorizarea în timp real a flotei, urmărirea activității vehiculelor și a șoferului, a comportamentului acestuia, monitorizarea grupurilor de șoferi și alerte geofence.

Fiecare vehicul este echipat cu buton de panică pentru a alerta utilizatorii în caz de urgență, iar fiecare mesaj de alertă este însoțit de coordonatele exacte ale mașinii.

CITEȘTE ȘI: România rămâne cel mai prost loc în care să trăiești din Uniunea Europeană

Ghidul complet pentru obținerea pensiei comunitare. CANCAN.RO vă prezintă pașii ce ar trebui parcurși!

Vești bune pentru români. Deși există o mulțime de cetățeni care au ales să își continue activitatea pe teritoriu străin, nu toți își cunosc pe deplin drepturile. Cei care au lucrat o bună perioadă peste […]

The post Ghidul complet pentru obținerea pensiei comunitare. CANCAN.RO vă prezintă pașii ce ar trebui parcurși! appeared first on Cancan.

Ce salariu ar putea avea românii după introducerea salariului minim european: „Există clar o indicație!”

Românii primesc o altă veste bună în ceea ce privește nivelul salarial pe care România va trebui să îl atingă. Introducerea salariului minim european este așteptată cu sufletul la gură mai ales de către cei […]

The post Ce salariu ar putea avea românii după introducerea salariului minim european: „Există clar o indicație!” appeared first on Cancan.

Industria de reciclare din România, departe de cea europeană

Greenglass reciclare sticla

Cifra de afaceri a companiilor de reciclare din România a crescut cu 2,2% față de 2019 și a fost cu 43% peste nivelul din 2016, ajungând la 12,7 miliarde lei în 2020, arată KeysFin.

Din perspectivă județeană, București conduce cu o cifră de afaceri de 2,7 miliarde lei care reprezintă 21,6% din total, urmată de companiile înregistrate în Ilfov (7,4% din total).

Urmează Brașov (6,8% din total), Arad (6% din total) și Galați (5,1% din total). Împreună, primele 5 județe au generat 47% din cifra de afaceri a companiilor de reciclare locale în 2020.

Numărul companiilor de reciclare care și-au raportat rezultatele anuale a crescut cu 1,7% față de 2019 și a fost cu 2,6% mai mare decât în 2016, la 3,5 mii companii în 2020.

Numărul insolvențelor a scăzut cu 7,8% față de 2019 și cu 34% față de 2016, la 59 în 2020.

Rezultatul net al industriei de reciclare (profitul net minus pierderea netă) a crescut cu 38% față de 2019 și a fost cu 95% peste nivelul din 2016, atingând nivelul record de 748 milioane lei în 2020.

Dintre cele 3,5 mii de companii analizate, 1.970 au înregistrat profit (56%), 1,1 mii pierderi (31%), în timp ce restul au raportat un rezultat nul în 2020.

Cele mai mari companii locale din domeniul reciclării

HAMMERER ALUMINIUM INDUSTRIES SANTANA a fost și în 2020 lider, cu toate că a înregistrat o scădere anuală de 0,4% a cifrei de afaceri, la aproape 573 milioane lei.

Pe locurile 2 și 3 se situează REMATHOLDING (315 milioane lei) și SUPERCOM (282 milioane lei), companie care a avut cea mai mare creștere procentuală și nominală a cifrei de afaceri din top 10.

România, penultimul loc din UE la reciclare

Dacă Italia și Belgia au rate de reciclare de peste 75%, România se situează pe penultimul loc din UE cu o rată de reciclare de 3,2% din total deșeuri generate.

La nivel european, mai mult de jumătate dintre deșeuri (54,6%) au fost valorificate prin reciclare (37,9%), operațiuni de umplere (10,7%) sau energetic (6%). Din restul de 45,4%, majoritatea deșeurilor, respectiv 38,4% din total au fost depozitate.

Cea mai mare pondere din deșeurile generate, de 95,5% sunt depozitate, România fiind pe locul al doilea în Uniunea Europeană după Bulgaria unde indicatorul este la 96,6%.

La polul opus se regăsesc Slovenia și Danemarca cu 3,7% respectiv 5,9% dintre deșeuri eliminate prin depozitare în 2018.

CITEȘTE ȘI: Europenii îşi doresc mai multe pubele de reciclare în spaţii publice

UE trebuie să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la aderare

republica moldova ue steaguri

Într-o rezoluție adoptată joi, Parlamentul European salută cererea Moldovei de aderare la UE, iar țara se află pe calea cea bună în ceea ce privește adoptarea reformelor esențiale.

Textul afirmă că Republica Moldova a fost afectată în mod disproporționat de războiul din Ucraina vecină.

Acest lucru se datorează în principal sosirii a peste 450.000 de refugiați ucraineni de la începutul invaziei – dintre care aproape 100.000 au rămas în Republica Moldova.

O altă cauză este diminuarea importantă a schimburilor comerciale și creșterea prețurilor la energie și transport.

În acest scop, eurodeputații solicită UE să ofere mai mult sprijin țării prin intermediul unei noi asistențe macrofinanciare.

Acordarea statutul de țară candidată la aderarea la UE

În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova a depus cererea de aderare oficială la UE pe 3 martie 2022.

Astfel, Parlamentul European afirmă că UE ar trebui să îi acorde statutul de țară candidată, în conformitate cu articolul 49 din TUE și „pe baza meritelor”.

Între timp, Uniunea Europeană și Republica Moldova ar trebui să își continue eforturile de integrare a țării pe piața unică a UE și de consolidare a cooperării sectoriale.

Mai mult, eurodeputații solicită Comisiei Europene să finalizeze rapid evaluarea cererii și să ofere Republicii Moldova asistență deplină pe durata acestui proces.

CITEȘTE ȘI: 11 orașe din Moldova, curse directe spre Aeroportul Otopeni prin FlixBus

România, pe locul trei în Uniunea Europeană la numărul amenzilor GDPR

gdpr

România se află pe locul trei în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul amenzilor aplicate în baza GDPR, arată datele Accace.

Astfel, în România au fost înregistrate 71 de sancțiuni în 2021. Topul este condus de Spania, cu 381 de amenzi, și Italia, cu 123 de sancțiuni.

Valoarea totală a amenzilor la nivel european în anul 2021 a însumat peste 1,5 miliarde euro, sumă rezultată din aplicarea unui număr de 941 de amenzi.

În ceea ce privește valoarea amenzilor, cea mai mare sancțiune aplicată anul trecut a fost raportată în Luxemburg, în valoare de 745 milioane euro pentru o companie din sectorul comercial.

Urmează Irlanda cu 225 milioane euro și Franța cu 90 milioane euro, ambele pentru companii din sectorul media, telecomunicații și radiodifuziune. De altfel, Luxemburg, Franța și Irlanda se află și în topul țărilor europene cu cea mai mare valoare medie a amenzilor.

La nivel european, sectoarele de activitate care au acumulat cele mai multe sancțiuni în 2021 privind nerespectarea GDPR au fost: industrie și comerț (220 de amenzi), media, telecomunicații și radiodifuziune (175), transport și energie (46).

CITEȘTE ȘI: Aproape o pătrime dintre europeni cred că tehnologia 5G este dăunătoare

România, pe locul trei în Uniunea Europeană la numărul amenzilor GDPR

gdpr

România se află pe locul trei în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul amenzilor aplicate în baza GDPR, arată datele Accace.

Astfel, în România au fost înregistrate 71 de sancțiuni în 2021. Topul este condus de Spania, cu 381 de amenzi, și Italia, cu 123 de sancțiuni.

Valoarea totală a amenzilor la nivel european în anul 2021 a însumat peste 1,5 miliarde euro, sumă rezultată din aplicarea unui număr de 941 de amenzi.

În ceea ce privește valoarea amenzilor, cea mai mare sancțiune aplicată anul trecut a fost raportată în Luxemburg, în valoare de 745 milioane euro pentru o companie din sectorul comercial.

Urmează Irlanda cu 225 milioane euro și Franța cu 90 milioane euro, ambele pentru companii din sectorul media, telecomunicații și radiodifuziune. De altfel, Luxemburg, Franța și Irlanda se află și în topul țărilor europene cu cea mai mare valoare medie a amenzilor.

La nivel european, sectoarele de activitate care au acumulat cele mai multe sancțiuni în 2021 privind nerespectarea GDPR au fost: industrie și comerț (220 de amenzi), media, telecomunicații și radiodifuziune (175), transport și energie (46).

CITEȘTE ȘI: Aproape o pătrime dintre europeni cred că tehnologia 5G este dăunătoare

România, pe locul trei în Uniunea Europeană la numărul amenzilor GDPR

gdpr

România se află pe locul trei în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul amenzilor aplicate în baza GDPR, arată datele Accace.

Astfel, în România au fost înregistrate 71 de sancțiuni în 2021. Topul este condus de Spania, cu 381 de amenzi, și Italia, cu 123 de sancțiuni.

Valoarea totală a amenzilor la nivel european în anul 2021 a însumat peste 1,5 miliarde euro, sumă rezultată din aplicarea unui număr de 941 de amenzi.

În ceea ce privește valoarea amenzilor, cea mai mare sancțiune aplicată anul trecut a fost raportată în Luxemburg, în valoare de 745 milioane euro pentru o companie din sectorul comercial.

Urmează Irlanda cu 225 milioane euro și Franța cu 90 milioane euro, ambele pentru companii din sectorul media, telecomunicații și radiodifuziune. De altfel, Luxemburg, Franța și Irlanda se află și în topul țărilor europene cu cea mai mare valoare medie a amenzilor.

La nivel european, sectoarele de activitate care au acumulat cele mai multe sancțiuni în 2021 privind nerespectarea GDPR au fost: industrie și comerț (220 de amenzi), media, telecomunicații și radiodifuziune (175), transport și energie (46).

CITEȘTE ȘI: Aproape o pătrime dintre europeni cred că tehnologia 5G este dăunătoare

România, pe locul trei în Uniunea Europeană la numărul amenzilor GDPR

gdpr

România se află pe locul trei în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul amenzilor aplicate în baza GDPR, arată datele Accace.

Astfel, în România au fost înregistrate 71 de sancțiuni în 2021. Topul este condus de Spania, cu 381 de amenzi, și Italia, cu 123 de sancțiuni.

Valoarea totală a amenzilor la nivel european în anul 2021 a însumat peste 1,5 miliarde euro, sumă rezultată din aplicarea unui număr de 941 de amenzi.

În ceea ce privește valoarea amenzilor, cea mai mare sancțiune aplicată anul trecut a fost raportată în Luxemburg, în valoare de 745 milioane euro pentru o companie din sectorul comercial.

Urmează Irlanda cu 225 milioane euro și Franța cu 90 milioane euro, ambele pentru companii din sectorul media, telecomunicații și radiodifuziune. De altfel, Luxemburg, Franța și Irlanda se află și în topul țărilor europene cu cea mai mare valoare medie a amenzilor.

La nivel european, sectoarele de activitate care au acumulat cele mai multe sancțiuni în 2021 privind nerespectarea GDPR au fost: industrie și comerț (220 de amenzi), media, telecomunicații și radiodifuziune (175), transport și energie (46).

CITEȘTE ȘI: Aproape o pătrime dintre europeni cred că tehnologia 5G este dăunătoare