• Home »
  • Stiri »
  • Clujul este primul oraş din estul Europei finanţat de la Bruxelles pentru pregătirea revoluţiei industriale 4.0. Ce presupun proiectele de 5,6 milioane de euro

Clujul este primul oraş din estul Europei finanţat de la Bruxelles pentru pregătirea revoluţiei industriale 4.0. Ce presupun proiectele de 5,6 milioane de euro

Cluj-Napoca este unul dintre cele 22 de oraşe care vor beneficia de o finanţare totală de 92 milioane de euro, prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), pentru soluţii inovatoare în ceea ce priveşte abordarea unor provocări urbane, cum ar fi calitatea aerului, schimbările climatice, locuinţele, locurile de muncă şi competenţele pentru economia locală.

Cluj-Napoca este primul oraş din estul Europei care primeşte o finanţare nerambursabilă de 98% de la Comisia Europeană, prin programul Urban Innovative Actions. Proiecul de finanţare a fost depus de către Primăria Cluj-Napoca şi Centrul Cultural Clujean, este în valoare de 5,6 milioane de euro şi are ca obiect analiza si testarea unor scenarii care să permită sectorului cultural, academic, de afaceri şi administraţiei şi, în general, comunităţii să se pregătească pentru schimbările pe care următorii 20 de ani le vor aduce în piaţa forţei de muncă. 

„Viitorul oraşului depinde de muncă şi vrem să ne asigurăm că ne putem pregăti ca oraş din timp pentru schimbările sociale şi de tehnologie care au loc în acest moment în lume. Putem face acest lucru cel mai bine printr-un parteneriat puternic între administraţia locală, mediul cultural, academic, de afaceri şi cel social. Ne bucurăm că prin acest proiect putem să punem în valoare investiţia de la CREIC aducând în acest fel dotări specifice industriei 4.0 (n.r. - situaţia în care toate companiile vor fi nevoite în următorii ani să funcţioneze în srânsă legătură cu programele de calculator), în valoare de 2 milioane de euro”, a declarat primarul Emil Boc. 
 

Partenerii proiectului

 
În proiectul „Cluj Future of Work” vor fi implicate, pe lângă administraţia publică locală şi Centrul Cultural Clujean, mai multe organizaţii membre sau colaboratoare ale Centrului: Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Festivalul Internaţional de Film Transilvania, festivalul ZAIN, Fundaţia AltArt, precum şi clusterele ARIES Transilvania, Cluj IT, Clusterul de Mobilier Transilvan şi Clusterul de Industrii Creative.
Câştigarea proiectului a fost anunţată public de către Comisia Europeană, miercuri după-amiază, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii dedicate programului Urban Innovative Actions (UIA), la care oraşul nostru a fost reprezentat de către Ovidiu Cîmpean, director in Primăria municipiului Cluj-Napoca, Anamaria Vrabie şi Ştefan Teişanu, reprezentanţii Centrului Cultural Clujean (CCC).

Acest program a debutat în 2014, finanţând oraşe europene pentru a testa soluţii noi la probleme strategice contemporane precum mobilitatea urbană (Gent, Toulouse etc.), sărăcia urbană (Barcelona, Torino etc.) sau tranziţia în domeniul energiei (Paris, Goteborg etc.). Pentru proiecte inovatoare legate de piaţa muncii au fost finanţate până acum oraşele Bilbao, Madrid, Milano şi Rotterdam, cărora li se alătură din acest an şi Clujul. În cadrul evenimentului din capitala Belgiei, Marc Lemaître, director în Directoratul General pentru Politici Regionale şi Urbane (DG Regio) a declarat: “Trăim într-un secol urban, în care viitorul vieţii noastre în comun se dezbate în oraşe. De aceea trebuie să mulţumim oraşelor care au avut curajul de a-şi asuma testarea unor noi soluţii ce ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii urbane în Europa. [...] Proiectul Clujului conectează mai multe industrii culturale şi creative cu servicii specifice economiei cunoaşterii. Pentru a asigura sustenabilitatea demersului, proiectul integrează şi comunităţile dezavantajate şi vulnerabile, inclusiv comunitatea romă.”
 

„Ne uităm la aspectele culturale şi sociale când planificăm viitorul”

 
„Cluj Future of Jobs” construieşte pe experienţa de inovare socială şi urbană deschisă de Centrul Cultural Clujean din programele Cluj 2.1| Fondul de Inovare, Culturepreneurs şi Jivipen. Ne uităm, de fapt, la aspectele culturale şi sociale locale când planificăm viitorul oraşului şi deschidem un nou mod de lucru prin care putem lucra în prezent pentru viitorul urbei. Şi avem privilegiul de a face asta, deoarece misiunea Centrului Cultural Clujean este de a mobiliza cultura să lucreze pentru dezvoltare urbană”, a declarat Anamaria Vrabie, directorul programului Cluj 2.1 | Fondul de Inovare din cadrul Centrului Cultural Clujean, care a coordonat întregul proces al aplicaţiei oraşului. . 
 

Detaliile proiectului „Cluj Future of Work”

 
„Cluj Future of Work” urmăreşte ca timp de trei ani să implementeze trei obiective principale:

1. Facilitarea tranziţiei la tehnologia 4.0, oferind training şi dezvoltare de noi competenţe pentru persoanele pregătite în prezent pentru locuri de muncă aflate în risc de dispariţie ca urmare a automatizării;

2. Creşterea competitivităţii şi implicarea în nevoi societale pentru industriile culturale ale oraşului (film, design, muzică, meşteşuguri, media etc.);

3. Înţelegerea şi propunerea de schimbări fundamentale privind organizarea muncii la nivelul oraşului prin lucrul cu categoriile sociale excluse în prezent pe piaţa muncii.

Bugetul iniţial al proiectului este de 5,6 milioane de euro. Din această sumă, 38 de procente sunt alocate pentru cercetare-dezvoltare şi testare de noi tipuri de curricula pentru categoriile vizate de proiect, 38% sunt investiţii în echipamente specifice industriei 4.0, 8% într-un program de incluziune pe socială pentru categoriile marginalizate pe piaţa muncii, în timp ce 6 procente sunt alocate cheltuielilor de marketing şi 10 procente cheltuielilor administrative. În perioada următoare echipa Urban Innovative Actions va formula o serie de recomandări care ar putea produce schimbări în calendarul şi bugetul proiectului, iar consorţiul clujean de parteneri în proiect are la dispoziţie patru luni pentru a pregăti proiectul pentru startul implementării în primul trimestru al lui 2019. Perioada de implementare a proiectului este de trei ani.
 

Cele 22 de oraşe câştigătoare

 
„Prin aceste cereri de proiecte, transformăm oraşele din UE în laboratoare reale pentru a testa soluţii care au potenţialul de a îmbunătăţi calitatea vieţii în toate oraşele lumii. Şi deoarece securitatea urbană şi siguranţa spaţiilor publice au devenit o preocupare crucială pentru cetăţeni, după tragicele atacuri teroriste din ultimii ani, acum sprijinim oraşele în eforturile lor de a-şi proteja locuitorii”, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Creţu.
 
Cele 22 de oraşe au primit finanţare în cadrul celei de a treia cereri de proiecte privind acţiunile urbane inovatoare în următoarele domenii:
 
Adaptarea la schimbările climatice: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Autoritatea combinată a metropolei Manchester (Marea Britanie), Riba-roja de Túria (Spania), Sevilla (Spania), Paris (Franţa)

Calitatea aerului: metropola Aix-Marseille Provence (Franţa), Breda (Olanda), Helsinki (Finlanda), Ostrava (Cehia), Portici (Italia)

Locuinţe: Bruxelles (Belgia), Budapesta (Ungaria), Gent (Belgia), Mataró (Spania), metropola Lyon (Franţa)

Locuri de muncă şi competenţe în cadrul economiei locale: Aveiro (Portugalia), Cluj-Napoca (România), Cuenca (Spania), Eindhoven (Olanda), Vantaa (Finlanda), Ventspils (Letonia).


Citeste si:


Citeste articol original: Clujul este primul oraş din estul Europei finanţat de la Bruxelles pentru pregătirea revoluţiei industriale 4.0. Ce presupun proiectele de 5,6 milioane de euro