Ponta: Primii refugiaţi ar putea ajunge în ţară până la sfârşitul anului

Victor Ponta a declarat, luni, că România se pregăteşte pentru primirea refugiaţilor care vor fi repartizaţi ţării noastre conform cotei obligatorii şi, potrivit primului-ministru, aceştia vor ajunge în ţară "în perioada următoare", el menţionând totodată că statul român va acorda un ajutor Serbiei.

Premierul Victor Ponta a declarat, la postul de televiziune B1 Tv, întrebat fiind când vor ajunge în ţară primii refugiaţi, că sunt aşteptaţi "în perioada următoare", adăugând că "e posibil" ca până la sfârşitul anului să ajungă în România familii de refugiaţi, dar nu are o dată când va începe efectiv transferul imigranţilor.
 
"Încă nu avem aceste date, e posibil ca, până la sfârşitul anului, un număr de familii să intre în ţară", a arătat premierul, adăugând că în România s-au făcut două tabere pentru refugiaţi la Timiş şi "se caută facilităţi", principala problemă fiind că aceştia trebuie integraţi.
 
"Avem două tabere în Timiş pentru refugiaţii ce vor veni prin cotă. Am căutat facilităţi de cazare. Problema e că, dacă primesc statutul de refugiaţi, ei sunt cetăţeni egali cu noi, doar că nu au voie să voteze. În rest, au voie să meargă unde vor, nici măcar nu pot să-i ţin în România dacă nu vor, au dreptul să meargă la spital, teoretic, problema e că nu au card de sănătate, teoretic au voie la şcoală, practic nu au fişe şcolare, teroretic au voie să muncească, practic nu le recunosc studiile. Nici nu pot să-şi deschidă cont în bancă", a mai spus premierul.
 
În acelaşi context, Victor Ponta a precizat că "cea mai mare greşeală" ar fi ca refugiaţii să fie ţinuţi în tabere permanente.
 
"Cea mai mare greşeală e să-i ţii în tabere permanente. Nu au condiţii, cheltuielile sunt foarte mari. Acum ne-am dat seama că din 2006 noi alocăm 3 lei pe zi şi 60 de bani de cheltuială. E jenant şi ruşinos. Problema e să încerci să-i integrezi, să-i ajuţi să-şi găsească o locuinţă. Pe hârtie avem multe, în realitate nu avem această experienţă şi această cultură", a precizat Ponta.
 
Şeful Executivului a vorbit şi despre trierea refugiaţilor, despre care a spus că se face, potrivit acordurilor internaţionale, de către autorităţile din prima ţară în care aceştia ajung, însă şi România va avea un cuvânt de spus în privinţa celor care vor fi repartizaţi ţării noastre.
 
"Avem un cuvânt de spus: participăm cu nişte criterii. Vreau să fie foarte clar, nu va exista un criteriu de religie, să ne ducem noi să spunem cine e creştin, cine e musulman, cine e budist. Se pune doar problema de a fi din ţări care într-adevăr sunt în conflict - Siria, Irak, Afghanistan - şi se pune problema de a avea familii", a subliniat Ponta.
 
Mai mult, prim-ministrul a anunţat că statul român va acorda un ajutor Serbiei pentru gestionarea crizei refugiaţilor.
 
"Cred că poimâine (miercuri n.r.) o să dăm un ajutor. Ne-au cerut vecinii noştri sârbi un ajutor. O parte (dintre refugiaţi n.r.) sunt în Serbia, o parte sunt la graniţa Turciei cu Grecia. La Edirne e o tabără de câteva zeci de mii de oameni pe care turcii nu îi lasă să plece. O parte au trecut Croaţia mai departe şi cei mai mulţi s-au dus în Suedia, Germania, Austria", a arătat premierul.


Citeste si:

Ponta: Iohannis m-a certat ca stăpânul pe iobagul lui după ce am zis că la Consiliu merg premierii

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că preşedintele Klaus Iohannis l-a "certat ca stăpânul pe iobagul lui" după ce a spus că la Consiliul European merg în general prim-miniştrii.

Prezent, luni seară, la o emisiune a postului B1 Tv, Victor Ponta a fost întrebat de ce "nu se mai bate" pentru a participa la reuniunile Consiliului European, ca în mandatul fostului preşedinte.
 
"Domnul Iohannis, aşa, cu aroganţa domniei sale, de baron, n-a auzit ce am zis şi s-a supărat, s-a dus la conferinţă şi a zis că «acest prim-ministru nu va ... ». Eu am spus un lucru - ca nu ardeam foarte tare să mă duc (...) -, am spus un lucru de bun simţ, cu care cred că şi domnul Iohannis poate fi de acord, şi anume: la Consiliul European se duc în general prim-miniştrii, pentru că treburile discutate acolo, inclusiv cea cu refugiaţii, sunt o chestiune de guvern. Atât am zis. S-a supărat domnul Iohannis, m-a certat ca stăpânul pe şerbul lui, pe iobagul lui, m-a certat acolo, dar tot eu am dreptate. Şi sper că, uite, n-o să mai fiu eu prim-ministru (...), sper să-l lase pe primul-ministru la Consiliul European, că aşa e logic", a spus Ponta.
 
"Aşa se întâmplă în toată Europa şi are sens. Acum, cu refugiaţii, de luat de la graniţă, de dus în tabără... Cine, nu Guvernul face asta? Şi toate celelalte, cele care ţin de buget, de exemplu, toate deciziile, mai puţin, sigur, politica externă europeană", a adăugat el.
 
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 23 septembrie, răspunzând unei întrebări, că actualul premier, Victor Ponta, nu va participa niciodată la Consiliul European.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, în conferinţa de presa susţinută înainte de plecarea la Bruxelles, la summit-ul Consiliului European, despre procedura privind reprezentarea României la Consiliul European.
 
"Primul ministru nu participă şi nu va participa. Acest prim ministru nu va participa niciodată la Consiliul European", a răspuns Iohannis.
 
De asemenea, întrebat despre declaraţiile premierului Victor Ponta referitoare la reprezentarea României la Consiliul European, potrivit cărora prezenţa preşedintelui nu îşi are rostul deoarece reuniunile sunt destinate premierilor, preşedintele Iohannis a spus că abordarea lui Ponta a fost "deplasată".
 
"Nu vreau să comentez declaraţia premierului, mi se pare o abordare fundamental deplasată", a adăugat Iohannis.


Citeste si:

Edward Snowden spune că e dispus să se întoarcă în SUA şi să meargă la închisoare

Edward Snowden spune că e dispus să se întoarcă în Statele Unite şi să facă închisoare, ca parte a unei înţelegeri cu autorităţile americane, dar nu a primit încă un răspuns pe această temă.

Fostul consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) a spus, într-un interviu acordat BBC, citat de The Guardian, că Departamentul de Justiţie din SUA nu l-a contactat până acum pentru a discuta o înţelegere  prin care să pledeze vinovat.
 
Snowden, care este acuzat  sub Legea Spionajului după ce a publicat zeci de mii de documente secrete, spune că s-a oferit să facă închisoare ca parte a înţelegerii.
 
„Încă aştept un răspuns de la ei”, a spus el.
 
Declaraţia vine la câteva luni după ce Eric Holder, procuror general al SUA până în luna aprilie, a declarat că dezvăluirile lui Snowden au „declanşat o dezbatere necesară”. Totodată, el a precizat că o înţelegere cu acesta este posibilă.
 
Însă alte nume de la vârful serviciilor de securitate din SUA şi Regatul Unit nu vor să îl ierte pe Snowden şi vor ca acesta să primească o sentinţă grea, atât ca pedeapsă cât şi pentru a fi un exemplu pentru ceilalţi.
 
Fostul şef al NSA, Michael Hayden, a spus că, în opinia lui, Snowden „o să moară în Moscova, nu o să vină acasă”.
 
„M-am oferit să merg la închisoare de mai multe ori. Ce nu voi face e să servesc ca un instrument de descurajare a oamenilor care încearcă să facă ce e bine în situaţii dificile”, a spus Snowden în interviu. Întrebat din nou dacă e pregătit să facă închisoare, el a replicat: „Desigur”.
 
Dacă Snowden s-ar întoarce în Statele Unite fără o înţelegere prealabilă, ar fi acuzat sub Legea Spionajului. Asta ar însemna un proces fără juriu şi o pedeapsă de cel puţin 30 de ani în închisoare.
 
Fostul agent are şi câteva atuuri de partea sa. Chiar şi unii dintre criticii săi admit că el a fost scânteia care a dat naştere unei dezbateri necesare privind supravegherea şi intimitatea. Un alt atu este mulţimea de premii prestigioase pe care le-a primit, dar şi popularitatea sa imensă, în special în rândul tinerilor. Contul său de Twitter, deschis săptămâna trecută, are deja peste 1,36 milioane de urmăritori.
 
În mai 2013, Edward Snowden şi-a părăsit postul de consultant al Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) şi a zburat în Hong-Kong. O lună mai târziu, el a dat publicităţii zeci de mii de documente clasificate prin care a dezvăluit cum NSA a pus la cale un program de spionare în masă a cetăţenilor americani. În prezent, Snowden se află în Rusia, unde autorităţile i-au acordat azil.


Citeste si: