Povestea primei femei neurochirurg din lume, Sofia Ionescu: „Pot să jur că n-am condiţionat niciodată actul medical“

Sofia Ionescu s-a născut în 1920, în Fălticeni, şi a urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti. Ea este considerată prima femeie neurochirurg din lume, după ce, în anul 1944, a operat pe creier un băieţel, intervenţia chirurgicală fiind un succes.

Sofia Ionescu s-a născut pe 25 aprilie 1920 în oraşul sucevean Fălticeni, fiind fiica casierului BNR, Constantin Ogrezeanu. După ce a făcut şcoala generală şi gimnaziul la Fălticeni, liceul l-a urmat la Şcoala de Fete ”Marica Brâncoveanu” din Bucureşti. La sfârşitul liceului, Sofia Ionescu a urmat Facultatea de Medicină din capitala României.

Dorinţa de a ajunge medic a apărut în gândurile Sofiei încă la vârsta de 16 ani, însă la început tatăl ei nu a încurajat-o să devină cadru medical. Între anii 1939 - 1945, Sofia Ionescu a fost studentă la Facultate de Medicină din Bucureşti, unde i-a avut ca şi profesori pe Francisc Rainer, George Emil Palade, Alfred Rusescu şi Ionescu Sineşti.

Anii de studenţie au coincis cu cel de-al Doilea Război Mondial, astfel că în vacanţele de vară, Sofia Ionescu era nevoită să îi îngrijească pe răniţii care ajungea în spitalele din Fălticeni. În anul 1943, suceveanca a obţinut un post de intern la serviciul de neurochirugie al Spitalului nr.9 din Bucureşti, unde din cauza războiului lucra practic non - stop.

Sofia Ionescu a fost cooptată în echipa neurochirurgicală condusă de profesorul Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, din care mai făceau partea doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu, viitorul soţ al Sofiei Ionescu. Astfel, profesorul Dimitrie Bagdasar a contribuit la promovarea primei femei - medic neuorchirurg din România.

În anul 1944, suceveanca a realizat prima ei operaţie pe creier. Cum doctorul Bagdasar avea o mică rană la deget, nu a a putut opera un băieţel care ajunsese la spital, în comă. Sofia Ionescu a acceptat să facă prima intervenţie chirurgicală pe creier, care a reprezentat şi prima ei intervenţie de succes. După această operaţie, profesorul Dimitrie Bagdasar a fost convins de faptul că Sofia are aptitudini de neurochirurg.

În anul 1945, la terminarea facultăţii, suceveanca s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu, tânărul cuplu locuind timp de şapte ani de zile în spital, unde au asigurat garda permanentă, iar timp de 15 ani nu au avut concediu de odihnă.

"Copiii mei n-au avut mamă. Eu eram mereu obosită, munceam la policlinică cu plata de două ori pe săptămână, ca să-mi suplimentez veniturile. Pot să jur că n-am cerut niciodată bani. Nu spun că n-am primit de la unii, dar n-am condiţionat niciodată operaţiile. Noaptea mă trezeam la 2 şi până la patru îmi scriam lucrările ştiintifice", a declarat Sofia Ionescu într-un interviu cu puţin timp înainte să moară.

În anul 1970, Sofia Ionescu şi-a însoţit o pacientă, membră a Ambasadei Franceze, la Paris şi Lyon. Medicii francezi nu putea să creadă că există o femeie neurochirurg, astfel că i-a cerut Sofiei să le arate mâinile, pentru a vedea dacă are o bătătură pe inelul inelar, cum au toţi neurochirurgii. Când au văzut că suceveanca are o bătătură mare pe inelar şi-au dat seama că ea nu a operat doar o dată, ci în nenumărate rânduri.

Sofia Ionescu a continuat să opereze până în anul 1990, când dn cauza unei operaţii de cataractă, doctoriţa a trebuit să se pensioneze. Printre pacienţii celebri ai Sofiei Ionescu se numără soţul Mariei Tănase, soţia lui Gheorghe Gheorghiu - Deja sau una dintre soţiile şeicului Zaed - Bin sultan al Nohaian din Abu - Dhabi.

            Sofia Ionescu, în operaţie alături de medicul Constantin Arseni. FOTO: www.rofacts.ro

Profesor universitar, membru al Societăţii Române de Istoria Medicinei, Membru Emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, a fost declarată medic erou de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care i-a trecut numele într-un album alături de alţi 65 de renumiţi medici.

A primit „Semnul de Distincţie” al Crucii Roşii, insigna „Evidenţiată în Munca Medico-Sanitară”, medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei”, medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii”, Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepţie, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” şi Diploma de Onoare a Confederaţiei Naţionale a Femeilor din România.

"Îmi pare rău ca nu mi-am găsit timp să-mi scriu memoriile. Aş fi putut să spun tinerilor neurochirurgi cum am făcut meseria asta. Aş fi putut să descriu tehnici inedite, folosite ad-hoc în situaţii imprevizibile şi nenumărate întâmplări cu rezultate fericite. Pentru că munca mea din aceşti 47 de ani ar fi încăput foarte bine în două vieţi. Aş fi avut ce să le spun!", a mai arătat Sofia Ionescu care a fost principalul său regret.

Sofia Ionescu a decedat în 2008, la vârsta de 88 de ani şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Alte ştiri pe această temă:

Fabuloasa viaţă a doctorului „Taie-tot“. Bolton, chirurgul irlandez debarcat în Constanţa la 1870, care a revoluţionat medicina în Dobrogea

Cum a murit Institutul „Cantacuzino” din Iaşi, locul în care s-a inventat Polidinul. Povestea uitată a laboratorului geniilor din Medicină

Cele mai sângeroase bombardamente accidentale. Medici fără Frontiere denunţă o crimă de război la Kunduz, după un raid al armatei americane



Citeste si:

Firma bulgară care a luat cele 26,5 milioanele de euro pentru alimentele săracilor, aceeaşi adresă în Sofia cu afacerea locotenentului interlopului Nicu Patron | EXCLUSIV EVZ

350.000 de români defavorizați nu au mai primit uleiul și făina în urma fraudării unui program european. Trei oficiali ai APIA, care au aprobat plățile în avans, au fost reținuți de DNA. Un membru al grupării condusă de interlopul moldovean Ion Gușan, denumit Nicu Patron sau "Hoțul în lege", a fost partener cu o firmă bulgărească înregistrată la aceeași adresă cu societatea care a lăsat săracii din România fără uleiul și făina de 26,5 de milioane de euro.

Revoltă spontană în Londra: peste 200 de tineri au început o răfuială de proporţii. Martorii spun că ar fi pornit de la o ceartă între două fete

O revoltă spontană a pornit marţi seara în Londra, după ce între grupuri de zeci de tineri au început confruntări violente, necesitând intervenţia a 100 de poliţişti. Pe reţelele de socializare circulă teoria cum că disputa ar fi pornit de la o bătaie între două fete pentru un băiat, relatează Daily Mail.

 
O după-amiază absolut normală de marţi, în zona staţiei Walthamstow Central din Londra, s-a transformat într-una scoasă parcă din peisajul revoltelor violente din august 2011: grupuri de zeci de tineri au început să se răfuiască între ele, atacând se pare şi magazine în cursul incidentului. Peste 100 de poliţişti au fost trimişi în zonă pentru a dispersa mulţimea, fiind nevoiţi să închidă accesul publicului pe un bulevard. 
 
Ciocnirile între grupuri s-au transformat într-o confruntare cu forţele de ordine, după apariţia acestora. În cele din urmă, incidentul s-a sfârşit cu arestarea a 3 oameni, însă Poliţia Metropolitană nu a precizat motivul, şi nici nu a specificat de la ce au pornit incidentele. Martorii relatează că tinerii şi-au extins confruntările şi în interiorul locurilor publice din zonâ, provocând pagube minore. 
 
Evenimentul a avut parte de o acoperire semnificativă pe reţelele de socializare, trecători nedumeriţi urcând zeci de poze şi filmări cu incidentele. În acestea se văd un număr semnificativ de fete implicate în conflict; iar o teorie ce a ajuns populară pe Facebook şi Twitter este aceea că răscoala a pornit, iniţial, de la o ceartă între două fete pentru un băiat, pornite la un McDonald's din zonă.
 
Reprezentanta zonei Walthamstow în Camera Comunelor a anunţat, pe contul personal de Twitter, că a fost „furioasă” la aflarea vestei şi că va discuta cu directorii unităţilor de învăţământ din zonă. Conform poliţiei locale, marea majoritatea a participanţilor la incident au între 16 şi 20 de ani, iar nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale în urma confruntărilor.
 


Citeste si:

Statele Unite au schimbat, pentru a patra oară în patru zile, povestea oficială privind atacul asupra spitalului gestionat de „Medici fără Frontiere”

Comandantul suprem al forţelor SUA şi NATO din Afganistan, John Campbell, a recunoscut în faţa unei comisii a Senatului Statelor Unite că ordinul de atac vizând spitalul din Kunduz gestionat de „Medici fără Frontiere” a fost dat de forţele speciale americane, la cererea armatei afgane, relatează „The Guardian”.

 
Aceasta reprezintă a patra modificare a relatării oficiale cu privire la motivul bombardării spitalului, din momentul în care informaţia a fost făcută publică sâmbătă. Atacul s-a soldat cu moartea a 12 medici membri ai organizaţiei şi 10 pacienţi. 
 
Iniţial, armata Statelor Unite anunţase că a efectuat un atac aerian, pe 3 septembrie, împotriva unor „indivizi ce ameninţau forţele coaliţiei”, şi că acţiunea „ar fi putut avaria” un centru medical din apropiere. Ziua următoare, un purtător de cuvânt al forţelor SUA din Afganistan a detaliat că atacul a fost efectuat împotriva unor insurgenţi ce au atacat membri ai armatei americane, şi că spitalul în cauză aparţinea organizaţiei „Medici fără Frontiere”.
 
Însă, discursul s-a schimbat pe 5 octombrie, atunci când gen. Campbell a declarat că de fapt acţiunea a fost cerută de către armata afgană, angrenată într-un schimb de focuri cu talibani în zonă, şi că militarii americani nu erau implicaţi la acel moment în lupte. Detaliile de azi apar mai degrabă ca o clarificare a acestei a doua schimbări, oficialul adăugând că existau totuşi trupe americane în vecinătatea zonei de conflict.
 
Preşedintele Miltitaires Sans Frontieres, Dr. Joanne Liu, a acuzat atât Statele Unite, cât şi Afganistanul, de faptul că au recunoscut „o crimă de război”. Directorul-general al organizaţiei, Christopher Stokes, a declarat că Statele Unite rămân direct responsabile pentru consecinţele atacului, chiar dacă fac parte dintr-o coaliţie.


Citeste si: