Parlamentul european pe calea adevărului – se recunoaște pierderile teritoriale românești!

Parlamentul European:
URSS a ocupat și anexat în 1940 părți din România ,niciodată returnate

Parlamentul European a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939.
Rezoluţia adoptată joi de plenul Parlamentului European prevede, printre altele, angajamentul UE de combatere a negării Holocaustului, instituirea Zilei Internaţionale a eroilor împotriva totalitarismului pe 25 mai, iar pe 23 august ziua de comemorare a victimelor regimurilor totalitare și  recunoaşterea de către statele membre UE că „Uniunea Sovietică Comunistă a ocupat şi a anexat părţi ale României, în iunie 1940, teritorii care nu au fost niciodată returnate”.
Din cei 653 de europarlamentari prezenţi, 535 au votat pentru adoptarea rezoluţiei, 66 au votat „împotrivă” şi 52 s-au abţinut de la vot.

Redăm parțial textul Rezoluţiei Parlamentului European din 19 septembrie 2019 referitoare la importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei:
-Reaminteşte că, aşa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pevalorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor; reaminteşte că aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;
întrucât, ca o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, urmat de Tratatul de prietenie frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente
Lituania, Letonia și Estonia;
-Subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazistosovietic din 23 august 1939, cunoscut şi sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, şi a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărţit Europa în două zone de influenţă;
-Reaminteşte că regimurile naziste şi comuniste au comis genocid şi crime în masă şi au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieţi omeneşti şi privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria umanităţii; reaminteşte crimele îngrozitoareale Holocaustului comise de regimul nazist; condamnă în termenii cei mai categoriciactele de agresiune, crimele împotriva umanităţii şi încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist şi de alte regimuri totalitare;
-Îşi exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare şi invită toate instituţiile şi actorii UE să depună toate eforturile pentru a se asigura că crimele totalitare îngrozitoare împotriva umanităţii şi încălcările sistematice grave ale drepturilor omului sunt rememorate şi aduse în faţa instanţelor, precum şi să garantezecă astfel de crime nu vor fi niciodată repetate; subliniază că este important să se păstreze vii amintirile trecutului, deoarece nu există reconciliere fără rememorare, şi îşi reiterează poziţia solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de contextul ideologic;

-Invită toate statele membre ale UE să efectueze o evaluare clară şi principială a crimelor şi actelor de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste şi de regimul nazist;
-Condamnă toate manifestările şi propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul şistalinismul, în UE;
-Subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE şi la NATO, ţările din Europa Centrală şi de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a ţărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor şi în dezvoltarea socioeconomică; subliniază, cu toate acestea, că această opţiune ar trebui să rămână deschisă şi altor ţări europene, astfel cum se prevede la articolul 49 din TUE;
-Susţine în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist şi că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică şi propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste şi să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, aşadar, societatea rusă să privească în faţă cu sinceritate tragediile propriului trecut;
-Este profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice şi a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic şi consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informaţional purtat împotriva Europei democratice, care îşi propune să dezbine Europa şi, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi;
-Îşi exprimă îngrijorarea privind utilizarea în continuare a simbolurilor regimurilor totalitare în sfera publică şi în scopuri comerciale şi reaminteşte că o serie de ţări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât şi a celor comuniste;
-Ia act de faptul că existenţa în continuare în spaţiile publice din unele state membre a monumentelor şi memorialelor (parcuri, pieţe, străzi etc.) care glorifică regimurile totalitare deschide calea către denaturarea faptelor istorice cu privire la consecinţele celui de Al Doilea Război Mondial şi către propagarea sistemului politic totalitar;
-Condamnă faptul că forţele politice extremiste şi xenofobe din Europa recurg din ce în ce mai des la denaturarea faptelor istorice şi utilizează un simbolism şi o retorică care amintesc anumite aspecte ale propagandei totalitare, inclusiv rasismul, antisemitismul şi ura faţă de minorităţile sexuale şi de alt tip;


-Îndeamnă statele membre să asigure respectarea dispoziţiilor deciziei-cadru a Consiliului, pentru a combate organizaţiile care propagă discursuri de incitare la ură şi violenţă în spaţiile publice şi online şi să interzică efectiv grupurile neofasciste şi neonaziste, precum şi orice altă fundaţie sau asociaţie care preamăreşte şi glorifică nazismul şi fascismul sau orice altă formă de totalitarism, respectând în acelaşi timp ordinea de drept şi jurisdicţia naţională;
-Subliniază că trecutul tragic al Europei ar trebui să constituie în continuare o sursă de inspiraţie morală şi politică pentru a face faţă provocărilor lumii de astăzi, printre care lupta pentru o lume mai echitabilă, crearea unor societăţi şi comunităţi deschise şi tolerante, care să accepte minorităţile etnice, religioase şi sexuale, făcând în aşa fel încât toţi oamenii să se recunoască în valorile europene;
-Încredinţează Preşedintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Consiliului, Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Dumei ruse şi parlamentelor ţărilor din Parteneriatul estic”.