„Reziliență” – acesta este numele imposturii de la Guvern și Preșidenție”

S-a lansat zilele trecute așa zisul Program național de Redresare și Reziliență!… Așa am aflat că există în limba română cuvîntul „reziliență”! Nu știu ce înseamnă. Deși sunt profesor de limba română, nu am mai întâlnit acest cuvînt până acum și nu-mi dau seama ce înseamnă! Nu e nimic grav. Niciun român nu cunoaște semnificația tuturor cuvintelor din limba română, nici a cuvintelor mai vechi, nici a ultimelor sosite, a neologismelor mai recente!

Dar este deosebit de grav ca un asemenea cuvînt să apară în titlul unui document oficial, de propagandă a guvernanților.
Pentru mine, ca profesor de limba română, este o dovadă de prostie crasă să te adresezi publicului, poporului în întregimea sa, folosind un termen care nu există nici măcar în DEX, în Dicționarl explicativ al limbii române.  Am consultat pe internet DEX-ul și am constatat că da, există un asemnea cuvînt,  reziliență, având însă un sens cu care nu poate figura în titlul documentului citat:
„Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și valoarea inițială a ariei secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilience.”

REZILIENȚĂ s. f. 1. Capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunea inițială după deformare. 2. Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic șamd). [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilienceengl. resilience.”

Abia la a șasea definiție aflăm și de existența unui posibil sens figurat, cel de mai sus: „Capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic șamd). [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilienceengl. resilience.” 

Dar insist, eu, ca cititor de texte aflate în circulație publică, până acum nu am întâlnit acest cuvînt în textele care mi-au căzut sub ochi! Și-i invit pe cititorii acestor rânduri să-mi exemplifice apariția acestui cuvînt în alte texte cu circulație publică! Numai așa se poate explica/justifica folosirea acestui cuvînt în titlul unui text adresat tuturor românilor!

Faptul că el apare totuși, pentru mine, cel puțin pentru mine, este un semn de prostie, de neghiobie crasă. Nu a unei persoane, ci a unui grup numeros de așa ziși specialiști, în frunte cu Johanis și Orban, care au citit și avizat acest document înainte să apară cu acest titlu de neînțeles pentru orice român! Nu s-a găsit nici la Cotroceni, nici în palatul Victoria omul de bun simț care să corecteze această imbecilitate?!

Îmi închipui că printre specialiștii autori ai planului de „reziliență” națională s-a găsit un caraghios care să propună acest termen, aparent savant, de „specialitate”, iar ceilalți impostori din comisiile de specialiști guvernamentali și prezidențiali, speriați să nu li se descopere incompetența și impostura, n-au avut nimic de obiectat, dovedindu-și astfel, repet: incompetența și impostura. În frunte cu cei mai importanți dintre cei ce și-au dat avizul pentru publicarea acestui document, care încă din titlul său dovedește impostura și incompetența celor care l-au lansat: onor preșidenția și guvernul României!

Ion Coja